Oraşul în care casele se vând cu un euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În campanie sunt şi câteva oraşe din Sicilia, care vând case vechi şi părăsite la preţul de un euro.

Bisaccia este o destinaţie turistică pitorească în sudul Italiei şi se alătură altor zone din ţară care încearcă să salveze comunităţile printr-un stimulent care să motiveze oamenii să se mute în regiune şi anume scoaterea la vânzare a 90 de case vechi, la preţul de un euro bucata.

Spre deosebire de alte oraşe şi localităţi care au oferte pentru oamenii care se angajează la o singură renovare, oficialii din Bisaccia spun că arhitectura restrânsă a orăşelului dă posibilitatea derulării mai multe proiecte pentru comunitate, potrivit Mediafax.

„Ne confruntăm cu o situaţie particulară. Zona se întinde cam pe toată regiunea antică a orăşelului. Casele părăsite sunt grupate împreună, una lângă cealaltă de-a lungul aceloraşi drumuri. Unele case au chiar intrare comună”, a spus viceprimarul oraşului Francesco Tartaglia, pentru CNN Travel.

Tartaglia a adăugat că „acesta e motivul pentru care familiile, grupurile de prieteni, rudele, oamenii care cunosc unii pe alţii îşi pot uni forţele şi să investească împreună”.

„Îi încurajăm să cumpere mai mult decât o casă pentru a avea un impact mai mare şi pentru a însufleţi oraşul”, a continuat viceprimarul din Bisaccia.

Nu există termen pentru finalizarea renovării casei cumpărate

Ca de obicei, în astfel de investiţii, cumpărătorii trebuie să îşi ia angajamentul renovării proprietăţii nou achiziţionate, însă spre deosebire de alte oraşe, nu există un plafon al investiţiei şi nicio o perioadă de timp în care lucrările trebuie să fie finalizate.

Un avantaj în Bisaccia este că toate casele nelocuite, abandonate în urmă cu mai mulţi ani de rezidenţii care au plecat în căutarea unui viitor mai bun, sunt deţinute de autorităţile locale. În majoritatea oraşelor italiene ofertelor de cumpărare a caselor la un euro implică trazacţii complicate cu proprietarii iniţiali.

„Acest lucru este o garanţie că procesul achiziţiei va fi rapid şi simplu. Nu va fi nevoie să urmărim alergăm după descendenţii vechilor proprietari, nici nu vor explica probleme cu o terţă parte implicată în demers”, a explicat Tartaglia.

Bisaccia a fost pe vremuri un centru feudal prosper renumit pentru fabricarea lânii şi a meşteşugarilor, însă a fost lovit de problema emigrării. O serie de cutremure severe, ultimul în 1980, au accelerat declinul populaţiei.

Localnici au o reputaţia de a fi prietenoşi, oameni de viaţă care îşi dau unora altora porecle drăguţe pe baza trăsăturilor de caracter şi ticurilor. Rezidenţii din Bisaccia provin dintr-o linie de triburi latine ale samniţilor care au locuit ppe dealurile înconjurătoare şi au luptat cu tenacitate împotriva Imperiul Roman înainte să capituleze.

Legedena spune că Bisaccia a fost construit pe cenuşa oraşului mitologic antic al samniţilor, Romulea. Se spune că numele „Bissacia” ar face referire la latinescul „vis” sau „forţă”. Blazonul oraşului înfăţişează doi lei care se luptă.

Peşteri şi catacombe din Epoca de bronz pajişti numai bune pentru păşunatul oilor şi vacilor, zonă în care este produsă şi energie eoliană. Opulentul Mormânt al Prinţelei şi muzeul de arheologie sunt printre punctele turistice de interes ale regiunii.

Zona în care se întrepătrunde cultura din trei regiuni

Bisaccia are o locaţie unică ce oferă ocazia unor excursii în timpul zilei. Oraşul are graniţe cu trei regiuni din sudul Italiei: Campania, Basilicata şi Puglia. Napoli şi sit-ul Matera inclus în patrimoniul UNESCO sunt în vecinătate.

„Folclorul şi tradiţiile sunt produsul unei «contaminări» între regiuni. Sărbătorim Carnavalul cu măşti locale şi avem diverse târguri culinare care prezintă specificul local al tuturor zonelor. E ca şi cum ai benefia de tot ceea ce este mai bună din toate cele trei regiuni într-un singur loc”, a spus viceprimarul din Bassacia.

Până în 1800, Basaccia a fost ascunzătoarea ideală pentru bandiţi

În trecut, a fost ascunzătoarea ideală pentru bandiţi datorită dealurilor izolate, din Evul Mediu până la finalul anului 1800, dar zona deservea şi ca loc de retragere pentru domnitori. Împăratului Frederic II, cunoscut ca „iluminatul” pentru inovaţiile sale în arte şi ştiinţe, îi plăcea să vâneze în pădurile din zonă în secolul al 13-lea.

În fiecare an este organizat un festival în care actori costumaţi recrează perioada în care împăratul a locuit în oraş. Ca atracţie turistică sunt organizate drumeţii pe potecile folosite de vechii ciobani.