Putin încearcă să ascundă crimele din perioada stalinistă

În curând se împlinesc 75 de ani de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial şi un astfel de eveniment tinde să pună într-o nouă perspectivă contextul internaţional extrem de complicat în care trăim. De asemenea, unii lideri politici încearcă să pună într-o nouă perspectivă evenimentele acestui conflict, una dintre aceste persoane este Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, care pare că se află în plină campanie de reinterpretare a trecutului, notează The Moscow Times, citând Bloomberg.

Într-un articol recent este prezentată această schimbare a retoricii despre cel de Al Doilea Război Mondial şi despre perioada comunistă pe care Putin o încearcă în ultimii ani. Această schimbare a modului în care are loc raportarea la evenimentele din trecut are loc într-un moment sensibil pentru Rusia, în care Vladimir Putin încearcă să îşi asigure sprijinul concetăţenilor săi prin încadrarea acţiunilor din prezent, dar şi din trecut, într-o luptă pe care aceştia trebuie să o poate cu Occidentul.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Anul trecut, Putin a condamnat o rezoluţie a Parlamentului European în care Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat de către Uniunea Sovietică şi  Germania Nazistă, este prezentat ca unul dintre evenimentele principale care au condus către cea de a doua conflagraţie mondială. De asemenea, acesta s-a declarat nemulţumit de modul în care parlamentarii europeni au pus semnul egal între cele două state. În declaraţiile şi apariţiile sale, Putin explică faptul că acest pact a reprezentat o necesitate pentru Uniunea Sovietică, care a fost trădată de către Regatul Unit şi de către Franţa în anul 1938, prin accordul de Munchen. 

„Încearcă să schimbe vinovatul pentru cel de Al Doilea Război Mondial, să fie comuniştii în locul naziştilor”, a declarat Putin într-o apariţie televizată.

Criticii lui Vladimir Putin sunt de părere că acesta face tot posibilul pentru a ascunde numărul crimelor petrecute în timpul Uniunii Sovietice, atât pe timp de război, dar mai ales pe timp de pace. De-a lungul timpului, Putin a condamnat cultul personalităţii construit în jurul lui Stalin şi metodele pe care acesta le-a folosit pentru a-şi consolida puterea, dar a ţinut şi să condamne Occidentul care s-a folosit de aceste aspecte pentru a demoniza liderii sovietici. 

„Trebuie să aflăm adevărul”

Dacă în retorica despre cel de Al Doilea Război Mondial, cetăţenii ruşi par a accepta şi interioriza un discurs în care ţara lor a făcut de-a lungul timpului orice a fost nevoie pentru a-şi asigura securitatea; o asemenea poziţie putând fi acceptabilă chiar şi în prezent, vorbim aici de anexarea Crimeei din anul 2014, în ceea ce priveşte situaţia crimelor comise sub conducere lui Stalin, situaţia nu este la fel. 

În Federaţia Rusă, acest subiect este unul extrem de sensibil, mai ales în condiţiile în care unele statistici au ajuns la concluzia că aproape 27 de milioane de persoane au fost victime ale deportărilor şi execuţiilor în timpul dictaturii lui Stalin. În această situaţie există o serie de figuri publice şi organizaţii care depun eforturi pe cale legală ca arhivele KGB să fie făcute publice pentru ca cei care şi-au pierdut rudele în acea perioadă să afle, în cele din urmă ce au păţit. 

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri este cel al lui Dimitrie Ostryakov, un profesor de 35 de ani, care recent a început eforturile legale pentru a avea acces la arhive, în speranţa că va afle mai multe detalii despre bunicul său Vasily, deportat într-un lagăr de muncă în anul 1944. Aceste acţiuni legale vin ca o continuare a procesului pe care tatăl lui Dimitrie l-a intentat şi pierdut în faţa Servicului Federal de Securitate, succesorul KGB, în aceeaşi speţă în anul 2017.

De parte opusă se află Putin, acesta a blocat accesul public la arhivele NKVD şi ale KGB, explicând faptul că acesta ridică o multitudine de riscuri şi că redeschiderea acestor cazuri ar putea fi extem de dureros pentru rudele celor decedaţi. În 2019, în cadrul unei întâlniri pe tema drepturilor omului, Vladimir Putin şi-a menţinut poziţia faţă de secretizarea arhivelor celor două instituţii de forţă.

Trebuie să precizăm faptul că Vladimir Putin, fost colonel în cadrul KGB, a încercat o apropiere simbolică faţă de rudele celor care au fost executaţi în timpul dictaturii staliniste, vizitând unele dintre gropile comune în care acestea au fost aruncate. Una dintre aceste vizite a avut loc în anul 2007, în Butova, unde au fost îngropate 20.762 persoane. În timpul acestei vizite, Putin a declarat că „elita naţiunii a fost eliminată”, făcând trimitere la preoţii ortodocşi, artiştii şi intelectualii care şi-au găsit sfârşitul acolo.

Citeşte şi: