Dieta neanderthalienilor cuprindea şi fructe de mare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Homo neanderthalensis este una dintre speciile umane lângă care strămoşii noştri au evoluat, dar care între timp a dispărut. Odată cu descoperirea acestora, oamenii de ştiinţă încearcă să reconstituie tot mai multe detalii despre modul acestora de viaţă. Studierea urmelor umane din peştera Figueira Brava, Portugalia, arată că neanderthalienii care au locuit acolo în urmă cu 86-106.000 ani erau pescari-vânători-culegători; un comportament similar cu cel al strămoşilor noştri direcţi, notează Science Alert.

„Figueira Brava oferă prima dovadă a consumului semnificativ de resurse marine în rândul neanderthalilor europeni”, au scris oamenii de ştiinţă într-un studiu. Aceştia mai adaugă: „În concordanţă cu acumularea rapidă a dovezilor conform căreia neanderthalii deţineau o cultură materială simbolică pe deplin dezvoltată, probele de subzistenţă raportate aici pun în discuţie în continuare diferenţa comportamentală despre s-a crezut că îi separa de oamenii moderni”.

Capacitatea de a recolta animale marine pentru consum a fost considerată de către istorici şi antropologi o caracteristică specifică oamenilor moderni, Homo sapiens, fiind un element care ne-ar fi diferenţiat de Homo neanderthalensis şi celelalte specii umane. În ceea ce priveşte dieta, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că neanderthalienii care au trăit în urmă cu 100.000 de ani aveau o dietă asemănătoare cu cea a strămoşilor noştri, aflaţi în acel moment în sudul Africii.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că indicii ale consumului de peşte şi fructe de mare în cazul neanderthalienilor au fost pierdute de-a lungul timpului datorită creşterii nivelului mării, acest fenomen ducând la distrugerea urmelor lăsate de comunităţile de pe coastele mărilor şi oceanelor. Aceiaşi cercetători care au semnat acest studiu sunt de părere că acizii graşi, în speţă Omega-3, din peşte şi fructele de mare ar fi putut juca un rol important în stimularea dezvoltării cerebrale.

Studiul a fost publicat în Science.

Citeşte şi: