Cum s-a transformat Facebook în centru de comerţ ilegal de antichităţi, în perioada de izolare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este concluzia autorilor proiectului ATHAR (Antiquities Trafficking and Heritage Anthropology Research), care au remarcat de mai mult timp o reluare a acestui tip de activitate pe Facebook, unde s-a dezvoltat o adevărată piaţă neagră, scrie Le Figaro.

Această echipă ce cercetători specializaţi în reţelele online folosite în traficul cu obiecte de artă a remarcat o creştere a numărului de postări pe anumite grupuri private de pe Facebook, unde se reunesc astfel de comercianţi.

La sfârşitul lunii aprilie, fotografii de la jefuirea unei moschei marocane au fost distribuite pe mai multe astfel de grupuri, aceasta fiind o modalitate de a demonstra autenticitatea faptei, dar şi de a oferi sfaturi şi trucuri pentru viitoarele activităţi de acest tip.

Aceste grupuri de pe Facebook „sunt adesea create special cu scopul de a se face trafic sau de a se oferi informaţii despre săpături ilegale”, a declarat Katie Paul, codirectoarea proiectului ATHAR. „În numeroase cazuri, atunci când oamenii publică fotografii de la jafuri, îşi blurează sau îşi acoperă cu un emoji chipurile, pentru a nu putea fi identificaţi”, a mai spus aceasta.

Rămaşi fără surse de venit din cauza crizei provocate de pandemie, unii angajaţi din aceste situri aleg să facă trafic. În plus, siturile arheologice, muzeele şi monumentele au devenit mai vulnerabile în timpul pandemiei.

Fenomenul nu este unul nou, fiind remarcat, de exemplu, în timpul Primăverii arabe, când s-a înregistrat un val de jafuri în Orientul Mijlociu. Muzeul de istorie din Kiev a fost ţinta unor jefuitori în timpul ciocnirilor dintre poliţie şi manifestanţi, a amintit Katie Paul, citat de Mediafax.

Cercetătorii monitorizează mai ales regiunile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, unde nu există comerţ legal cu opere de artă. Numeroase săpături ilicite sunt comandate de organizaţii criminale sau de grupuri teroriste în zone de conflict. Iar autorităţile reuşesc cu greu să controleze fenomenul.

În mai 2019, Facebook a decis să acţioneze eliminând 49 de grupuri de traficanţi. Un număr insuficient, din punctul de vedere al ATHAR, care estimează că circa 90 de grupuri îşi continuă activitatea pe platformă. Reprezentanţii proiectului cer înscrierea şi aplicarea interdicţiei acestui tip de comerţ în normele comunitare şi politicile comerciale ale Facebook. În acelaşi timp, cer ca Facebook să se asigure că păstrează datele legate de traficanţi, care constituie probe de crime de război în cazul unor ţări precum Siria, Irak, Yemen şi Libia, a mai spus Katie Paul.

Alianţa internaţională pentru protejarea patrimoniului în zonele de conflict a anunţat că va fi acordată o finanţare de urgenţă siturilor aflate în pericol.