Cel mai mare risc pentru sănătatea umană nu este un virus. Avertismentul unor experți

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Poluarea aerului reduce speranța de viață a fiecărui bărbat, femeie și copil de pe Pământ cu aproape doi ani, se arată într-un raport al unor experți. Potrivit acestora, calitatea slabă a aerului este „cel mai mare risc pentru sănătatea umană”.

Indicele de calitate al aerului (AQLI) arată că, pe măsură ce lumea se întrece în găsirea unui vaccin care să stopeze pandemia COVID-19, poluarea aerului va continua să scurteze viețile și să îmbolnăvească miliarde de oameni de pe tot globul.

• Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
• Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!

Indicele a stabilit impactul pe care îl are asupra sănătății umane poluarea aerului cu particule fine, în special din arderea combustibililor fosili.

În ciuda reducerii semnificative a cantității de particule generate de China, cândva una dintre cele mai poluate țări din lume, poluarea aerului a rămas constantă în ultimele două decenii, la nivel global.

În țări precum India și Bangladesh, poluarea aerului a fost atât de puternică încât a redus cu aproape un deceniu media speranței de viață în unele zone.

Calitatea aerului pe care mulți oameni îl respiră constituie un risc pentru sănătate mult mai mare decât COVID-19, afirmă autorii studiului.

„Deși amenințarea coronavirusului este gravă și merită toată atenția pe care o primește, acceptarea gravității poluării aerului cu aceeași vigoare ar permite miliardelor de oameni să ducă vieți mai lungi și mai sănătoase”, a spus Michael Greenstone, creatorul AQLI.

Cele mai afectate țări din cauza poluării

Aproape un sfert din populația lumii trăiește în doar patru țări din Asia de Sud, care sunt printre cele mai poluate: Bangladesh, India, Nepal și Pakistan.

Raportul AQLI arată că durata de viață a acestor populații se va reduce în medie cu cinci ani, după ce au fost expuse la niveluri de poluare cu 44% mai mari decât acum 20 de ani.

Poluarea cu particule a reprezentat, de asemenea, o „preocupare semnificativă” și în sud-estul Asiei, unde s-a creat un aer toxic din cauza incendiilor de pădure și culturi combinat cu fumul din trafic și al centralelor electrice.

Aproximativ 89% din cei 650 de milioane de oameni din regiune trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit Science Alert.

În timp ce locuri precum Statele Unite, Europa și Japonia au reușit să îmbunătățească calitatea aerului, poluarea încă reduce cu doi ani speranța de viață la nivel mondial, arată raportul AQLI.

Câteva studii au arătat că expunerea la poluarea aerului este de asemenea un factor de risc de COVID-19, iar Michael Greenstone, creatorul AQLI, a cerut guvernelor să acorde prioritate calității aerului după pandemie.

Vă recomandăm să citiți și:

Poluarea aerului poate reprezenta un factor de risc pentru obezitate

Ce plante trebuie să ai neapărat în apartament ca să domoleşti poluarea din Bucureşti

Poluarea cu particule fine poate duce la o progresie mai rapidă a Alzheimerului

Imagini cu anomalii pe care le-ar putea dezvolta peştii afectaţi de poluarea oceanelor