Gheața care se topește în Arctica nu va crește nivelul mărilor și oceanelor. Iată totuși cum ne va afecta

Oamenii de știință din Guvernul SUA au anunțat că stratul plutitor de gheață din Oceanul Arctic a atins cele mai scăzute dimensiuni din 1979, atunci când cercetătorii au început să o monitorizeze prin satelit.

Până de curând, doar o singură dată în ultimii 42 de ani a acoperit mai puțin de 4 milioane km2, iar concluzia este cât se poate de clară. Stratul plutitor de gheață sau banchiza s-a micșorat cu aproape 14% în fiecare deceniu, de-a lungul acestei perioade.

• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?

Arctica ar putea avea prima vară fară gheață chiar în 2035, au anunțat cercetătorii luna trecută în jurnalul Nature Climate Change.

De ce ar trebui să ne pese

Însă, toată această gheață și zăpadă care se topește nu crește în mod direct nivelul apei mai mult decât cuburile de gheață revarsa apa dintr-un pahar. Așadar, unii s-ar putea întreba de ce ar trebui să ne pese.

Un studiu recent a concluzionat că acest lucru ar însemna vești foarte proaste pentru urșii polari. Mai mult, topirea gheții ar duce la o schimbare profundă în ecosistemele marine din regiune, de la fitoplancton la balene.

Dar dacă principala noastră îngrijorare este impactul asupra umanității, am fi îndreptățiți să ne întrebăm „și ce dacă?”.

Topirea gheții nu este doar un simptom al încălzirii globale

După cum se pare, există mai multe motive pentru care ar trebui să fim îngrijorați de micșorarea stratului plutitor de gheață din Arctica.

Poate cel mai simplu motiv pe care oamenii de știință l-ar putea demonstra este faptul că topirea gheții nu este doar un simptom al încălzirii globale, ci și un factor care determină această criză.

„Apa proaspătă de la gheața topită din Groenlanda tulbură și slăbește Curentul Nord-Atlantic”, care face parte din „banda rulantă” care curge în Atlantic, spune Xavier Fettweis, cercetător la Universitatea din Liege, Belgia.

O pierdere de peste 500 de miliarde de tone

„Asta este ceea ce permite vestul Europei să aibă o climă temperată în comparație cu aceeași latitudine din America de Nord”, adaugă Fettweis.

Stratul masiv de gheață deasupra masei de pământ din Groenlanda s-a confruntat cu o pierdere de peste 500 de miliarde de tone anul trecut, toate curgând în mare. Spre deosebire de gheața plutitoare, care nu crește nivelul mările atunci când se topește, ceea ce curge din Groenlanda crește cu adevărat nivelul apelor.

Această cantitate record s-a topit în mare parte din cauza temperaturilor mai calde, care au crescut de două ori mai repede în Arctica față de restul planetei.

Însă, a fost cauzată și de o schimbare a tiparelor meteorologice, în special o creștere a zilelor însorite de vară.

Urșii polari au tot mai puțină gheață la dispoziție

„Unele studii sugerează că această creștere a condițiilor anticiclonice în Arctica pe timpul verii rezultă în mare parte în urma micșorării stratului de gheață”, mai adaugă Fettweis, potrivit Science Alert.

Traiectoria curentă a schimbărilor climatice și venirea verilor fără gheață ar duce la înfometarea urșilor polari până la dispariție până la sfârșitul secolului, potrivit unui studiu publicat în iulie în Nature.

„Încălzirea globală cauzată de oameni înseamnă că urșii polari au tot mai puțină gheață la dispoziție pentru a vâna în lunile de vară. Destinația finală a urșilor polari, fără combaterea gazelor cu efect de seră, va fi dispariția”, declara Steven Amstrup, autorul principal al studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință avertizează că singurul ghețar din Dolomiți va dispărea în următorii 15 ani

Criza climatică doboară încă un record. A fost cea mai caldă vară din istorie pentru emisfera nordică

ONU recunoaște pentru prima oară că schimbările climatice reprezintă un factor major în criza refugiaților

Un monument viking, vechi de peste 1200 de ani, conţine avertizări legate de o nouă criză climatică