Unele regiuni din Alpi devin mai înalte, în timp ce altele se micșorează. Cum explică cercetătorii fenomenul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alpii Elvețieni trec printr-un puseu de creștere, potrivit unui nou studiu care sugerează că o parte din lanțul muntos se înalță mult mai rapid decât se erodeză.

Descoperirea contrazice concluziile a două studii anterioare, care au sugerat că Alpii nici nu creșteau și nici nu se micșorau.

Cu toate acestea, o echipă internațională de cercetători a aflat acum că situația este alta, după ce a analizat diferiți izotopi, sau versiuni ale unui element, găsiți în nisipul de la sute de râuri din Alpii europeni. Un izotop, beryllium-10 (10Be), a dezvăluit informații despre ratele eroziunii în diferite regiuni ale munților.

Erodarea Alpilor, influențată de razele cosmice

Izotopul 10Be este format atunci când razele cosmice, sau fragmente de atomi precum protoni, electroni și nuclee, trec prin atmosfera Pământului și ajung pe suprafața planetei. Atunci când acele raze cosmice ating solul, spre exemplu în Alpi, acestea declanșează o reacție nucleară în atomii de oxigen din cuarț, care apoi formează 10Be.

Izotopul este acumulat doar pe suprafața cea mai superioară a Terrei, ceea ce înseamnă că oamenii de știință pot stabili vârsta unei suprafațe dacă măsoară nivelurile de 10Be din sedimente care sunt vechi de cel puțin câteva milenii. Granulele de cuarț care au concentrații ridicate de 10Be au fost cel mai probabil expuse la raze cosmice pentru o perioadă foartă îndelungată. În schimb, mostrele care prezintă concentrații mai scăzute de 10Be sunt mult mai tinere.

Fenomenul de erodare a Alpilor nu este uniform

Totuși, Alpii nu își schimbă înălțimea în mod uniform. În unele regiuni, lanțul muntos piere. Spre exemplu, în cantonul Valais, un stat din sudul Elveției, Alpii se micșorează, cu o rată de eroziune aproape 7,5 metri per mileniu. Regiunea muntoasă cu cea mai înceată rată de eroziune, în estul Elveției în apropiere de râul Thur, a erodat doar 1,4 centimetri la fiecare 1.000 de ani, potrivit Live Science.

Așadar, de ce are loc eroziunea doar în anumite zone din Alpi? Ploaia și ninsoarea nu par să aibă un efect semnificativ asupra fenomenului, însă înclinarea și topografia unei munte pot influența erodarea. Multe dintre aceste roci au fost formate de ultima glaciațiune majoră, au descoperit oamenii de știință. Mai mult, „peisaje foarte abrupte” nu duc la o erodare crescută. „Asta a fost o altă surpriză pentru că ne-am gândit că un teren foarte abrupt ar fi erodat mai rapid. Nu știm încă în totalitate de ce nu se întâmpla asta și trebuie să desfășurăm mai multe cercetări”, a declarat Romain Delunel, geolog la Institutul de Științe Geologice de la Universitatea Bern din Elveția.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire neașteptată, în Alpi, de un campion la schi. Are 400 de ani

Zăpada roz din Alpi ar putea avea un efect negativ asupra ghețarilor din zonă

Primul alpinist nevăzător din România care a cucerit vârful Kilimanjaro, de 5895 m

Un primar francez vrea să oprească ascensiunea ”ţicniţilor” pe Mont Blanc. Un alpinist a vrut să coboare pe o maşină de vâslit