Managerii români consideră că flexibilizarea programului ar putea crește productivitatea angajaților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Numeroși manageri români consideră că flexibilizarea programului ar crește productivitatea. Este una dintre concluziile studiului realizat de Institutul Național de Administrație (INA) în vederea găsirii de soluții pentru criza COVID.

INA a publicat Studiul privind evaluarea oportunității flexibilizării modului și timpului de lucru în administrația publică, alăturându-se, astfel, unor inițiative europene de identificare a unor noi forme de muncă, în contextul crizei actuale.

Prin această inițiativă, susținută de către Secretariatul General al Guvernului și de Grupul Băncii Mondiale, s-au urmărit: evidențierea măsurilor implementate la nivelul instituțiilor publice din administrația centrală și locală în perioada pandemiei COVID-19, determinarea posibilității utilizării unor modalități moderne de desfășurare a activității pe termen lung și măsurarea percepției personalului din administrația publică referitoare la organizarea timpului de muncă.

Există în continuare percepția că munca la domiciliu nu implică același efort

Studiul a relevat că, în contextul dat, s-au dezvoltat competențe de digitalizare și autonomie în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. În ansamblu, schemele de muncă flexibile sunt în strânsă legătură cu digitalizarea administrației. Digitalizarea administrației presupune baze de date cu acces facil și interoperabile, flux intern și extern informatizat al documentelor, semnături electronice și, nu în ultimul rând, formare profesională în acest sens pentru personalul administrației publice.

Conform rezultatelor chestionarelor, există în continuare percepția că munca la domiciliu nu implică același efort precum cea de la sediul instituției. Aproape jumătate dintre respondenții din rândul managerilor consideră că flexibilizarea programului ar crește productivitatea, iar dezavantajele identificate sunt rezolvabile (lipsă de coordonare între angajați, structuri și instituții).

Studiul vine cu o serie de recomandări

Avantajele sunt și de ordin social, economic și de mediu, întrucât se fluidizează traficul, se diminuează poluarea, iar instituțiile au mai puține cheltuieli de întreținere a clădirilor.

Studiul vine cu o serie de recomandări, printre care: achiziționarea de servicii de certificare a semnăturii electronice; dezvoltarea de noi proceduri de lucru; asigurarea de echipamente IT&C; actualizarea cadrului normativ național; formarea personalului privind instrumentele digitale și a fluxurilor de lucru în mod digital; dezvoltarea unui ghid privind implementarea formelor flexibile de muncă, potrivit Mediafax.

Patru componente ale metodologiei de lucru

Metodologia de lucru a avut patru componente: elaborarea și aplicarea a două chestionare online (unul pentru funcții de conducere și unul pentru funcții de execuție din administrația publică), realizarea unui atelier de lucru online (webinar) cu instituțiile relevante în domeniu, studiul legislației naționale aferente și cercetarea studiilor europene cu privire la moduri flexibile de muncă în administrația publică și impactul acestora.

Cele două chestionare au fost aplicate la nivel național în perioada septembrie – octombrie 2020. Numărul răspunsurilor înregistrate a fost unul reprezentativ pentru validarea rezultatelor, respectiv de 3.285 pentru personalul cu funcții de execuție și de 776 pentru personalul cu funcții de conducere, au stabilit reprezentanții INA.