Celofanul și o operație chirurgicală bizară i-au prelungit lui Einstein viața pentru câțiva ani

În ultimii ani ai vieții, marele fizician Albert Einstein s-a confruntat cu dureri abdominale acute care îi provocau și vomă, afectându-i astfel activitatea de a cerceta misterele spațiului și timpului.

Pentru a face față acestei boli, fizicianul a suferit o intervenție chirurgicală extrem de riscantă și experimentală care a implicat celofan.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Se întâmpla în toamna anului 1948, când Einstein avea 69 de ani și era afectat de durerile sale intense de stomac.

Marele savant i-a cerut sfatul doctorului Rudolph Nissen, un chirurg influent de la Spitalul Evreiesc Brooklyn din New York, potrivit Departamentului de Chirurgie al Universității Columbia.

Doctorul Nissen a decis să îl opereze pentru a vedea ce se întâmplă. În timpul intervenției chirurgicale de explorare a găsit o umflătură de mărimea unui grapefruit în aortă, cea mai mare arteră din corpul uman care pornește de la ventriculul stâng al inimii și ajunge în abdomen.

Einstein suferea de anevrism aortic abdominal

Boala de care suferea Einstein este cunoscută medical sub numele de anevrism aortic abdominal.

La o persoană sănătoasă, acest vas de sânge crucial este relativ drept și îngust. Dacă cineva suferă un anevrism aortic, în peretele vasului de sânge principal se dezvoltă o umflătură anormală asemănătoare unui balon.

O cantitate mare de sânge este pompată constant prin această arteră majoră, astfel încât o asemenea umflătură apărută brusc poate duce la o sângerare care pune viața în pericol.

În prezent, această afecțiune potențial fatală este operată prin îndepărtarea zonei umflate și înlocuirea aortei cu o grefă. La sfârșitul anilor 1940, această intervenție chirurgicală era încă la un deceniu de apariție, potrivit IFL Science.

Intervenția chirurgicală i-a mai oferit lui Einstein șapte ani în plus de viață

Având puține opțiuni, dr. Nissen a folosit celofan pentru a înfășura porțiunea vizibilă a anevrismului. Dar aceasta nu a fost doar o încercare de a împiedica anevrismul să pocnească.

Nissen știa că celofanul va fi recunoscut ca obiect străin de către organism, care va provoca un răspuns imun puternic. În încercarea de a controla și a stăpâni acest obiect străin, sistemul imunitar al lui Enstein a provocat cicatrici în interiorul arterei, în cele din urmă îngustând vasul de sânge și consolidând peretele aortic.

În esență, operația a fost o reușită, dar una temporară. După trei săptămâni de recuperare, fizicianul a părăsit spitalul și a continuat să-și ducă viața cu probleme minime la stomac.

În cele din urmă a murit în aprilie 1955, după ce a revenit anevrismul aortic abdominal. Astfel, această intervenție chirurgicală neobișnuită a fost doar o soluție temporară, i-a oferit însă lui Albert Einstein aproape șapte ani în plus de viață.

Vă recomandăm să citiți și:

Fizicienii încearcă să reunească forțele naturii și să corecteze cel mai mare eșec al lui Albert Einstein

O scrisoare a lui Albert Einstein a fost vândută în cadrul unei licitaţii pentru o sumă URIAŞĂ

Secretul unei vieţi împlinite dezvăluit de celebrul savant, Albert Einstein

Aventurile amoroase ale lui Albert Einstein. Deşi a fost un geniu renumit, femeile i-au dat de furcă. Una dintre ele a fost spion rus