Riscul de Alzheimer, depistat printr-o analiză de sânge

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O analiză de sânge poate depista Alzheimerul cu până la 4 ani înainte de apariţia simptomelor. Cercetătorii de la Universitatea Lund, din Suedia, au dezvoltat un algoritm care combină datele dintr-un simplu test de sânge şi teste scurte de memorie.

Noua metodă de diagnosticare a avut o acurateţe de 90%.

Până la 30% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticaţi, spune profesprul Oskar Hannson. Depistarea precoce le-ar da pacienţilor şansa de a încetini evoluţia bolii.

„De 100 de ani nu s-au făcut progrese semnificative, de la identificarea bolii. Dacă am avea programe de screening care să permită un raport foarte bun cost-eficienţă şi cu o specificitate mare, adică să poate să identifice pacienţii care au boala Alzheimer, recoltând sânge, spre exemplu, prin intervenţii minore, atunci eu aş instaura tratamentul destul de devreme încât eficienţa acestuia să fie semnificativă”, spune medicul psihiatru Mihai Găină.

La fiecare trei secunde, cineva în lume dezvoltă demenţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Demența nu poate fi prevenită

În 2019 erau peste 50 de milioane cu diferite forme de demenţă, iar numărul lor creşte încontinuu, până în 2050 numărul lor ar putea depăşi 150 de milioane. Nu a fost descoperită metoda prin care poţi preveni boala, dar este important să-ţi foloseşti creierul, să citeşti şi să duci o viaţă echilibrată.

„E vorba de o igienă a somnului, de o îndepărtare de aceste obiecte care emit lumina albastră şi care împiedică secreţia de melatonină şi felul în care se desfăşoară, să avem măcar patru cicluri de somn de o oră jumătate în fiecare noapte, dacă se poate între 22:00 şi 02:00”, recomandă medicul.

România, ţara în care populaţia îmbătrâneşte, iar natalitatea scade, riscă să devină un loc al oamenilor fără memorie, potrivit Mediafax. În prezent, avem aproximativ 350.00 de bolnavi diagnosticaţi cu Alzheimer, mult peste media europeană.

„Este, pe de-o parte, lupta lumii ştiinţifice, dar există şi o luptă individuală. Fiecare dintre noi putem face ceva în acest sens. Iar cei care ar trebui să fie alarmaţi sunt tocmai cei care au în familie boala Alzheimer”, mai spune Mihai Găină.