Noi descoperiri făcute într-un atelier de ceramică merovingiană

Arheologii au descoperit sute de kilograme de ceramică merovingiană în satul Sevrey din estul Franței.

Multe dintre vase sunt în stare excelentă și unele dintre ele erau de tipuri necunoscute până acum, scrie The History Blog.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Menționat în textele medievale, atelierul de la Sevrey a fost singurul din regiune care a produs ceramică merovingiană portocalie/maro cunoscută sub numele de ceramică bistre.

Producția de ceramică din Sevrey a fost continuă din secolul al V-lea până în secolul al XIX-lea. Exemple ale acesteia au fost găsite din cantonul Jura, Elveția, până la Viena și spre sud până la țărmurile Mediteranei.

Cele mai multe dintre descoperiri au formele clasice ale setului de bistre și anume oale, ulcioare, boluri carinate și mortare.

Pe lângă aceste standarde clasice, există și câteva forme recurente precum căni, lămpi, sticle sau capace.

Este de remarcat prezența unor piese excepționale precum un ulcior cu mâner dublu sau vaze în miniatură, evocând teste sau comenzi specifice.

Această ceramică merovingiană aduce noi informații despre istoria satului Sevrey

Săpătura din această toamnă a permis arheologilor să exploreze întregul proces de producție de ceramică merovingiană. Ei au descoperit gropi de lucru de-a lungul axei unui drum care au fost ulterior reutilizate pentru a arunca rebuturile.

De asemenea, au descoperit un bazin, o groapă dreptunghiulară folosită pentru colectarea apei, dovadă a modului în care era gestionată apa la fabricarea ceramicii. Există, de asemenea, o mare cantitate de zgură dintr-o forjă asociată și resturi de animale măcelărite.

Au fost găsite diferite gropi și găuri de stâlp pline cu rebuturi de cuptoare din Evul Mediu târziu aruncate; aceasta a fost o perioadă puțin cunoscută în arheologia satului Sevrey.

Descoperirea atât de multor materiale de construcție din teracotă – țigle de acoperiș, țigle de coamă, cărămizi – sugerează că atelierele ar fi putut avea linii întregi de producție în secolele al VI-lea și al VII-lea, necunoscute anterior arheologilor.

Astfel, în ciuda unei suprafețe limitate, densitatea mare a rămășițelor corelate cu fenomenele de stratificare a terenului și abundența materialului oferă o plajă largă de date, susceptibile de a fi integrate în contextul de ansamblu al satului medieval Sevrey și al atelierelor olarilor de aici.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai mare tezaur de monede anglo-saxone a fost găsit pe parcursul a 30 de ani

Castrul Legiunii a V-a Macedonica din Turda va fi modernizat și introdus în circuitul turistic

Rămășițele unui leneș gigant și ale altor două noi specii, descoperite în „gaura neagră” din Mexic, o fascinantă peșteră subacvatică

Arheologii au descoperit morminte şi forturi vechi de 4.500 de ani cu ajutorul laserelor