Astronomii au descoperit una dintre cele mai mari structuri din galaxia Calea Lactee

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, Universul nostru a luat naștere într-o explozie masivă care a creat primele particule subatomice și legile fizicii pe care le știm cu toții.

Cu aproximativ 370.000 de ani mai târziu, s-a format hidrogenul, element fundamental al stelelor, care fuzionează hidrogen și heliu la interior pentru a crea elemente mai grele. Deși hidrogenul rămâne cel mai răspândit element din Univers, norii individuali de hidrogen pot fi dificil de detectat în mediul interstelar.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Astfel, studierea fazelor timpurii ale formării stelare este dificilă, însă are potențialul de a oferi indicii despre evoluția galaxiilor și a spațiului cosmic.

O echipă internațională de astronomi de la Institutul Max Planck de Astronomie (MPIA) a observat un filament masiv de hidrogen atomic în galaxia noastră. Această structură, numită „Maggie”, este situată la 55.000 de ani-lumină depărtare (de partea cealaltă a Căii Lactee) și este una dintre cele mai lungi structuri observate vreodată în galaxia noastră.

Structura „Maggie” atinge 3.900 de ani-lumină lungime

Cercetătorii studiază formarea moleculară a norilor, trecerea de la hidrogen atomic la cel molecular, câmpul magnetic al galaxiei, precum și alte mistere asociate cu mediul interstelar și formarea stelară, scrie Science Alert.

Scopul principal al proiectului este stabilirea modului prin care izotopii de hidrogen cei mai comuni se unesc pentru a crea nori groși care duc la apariția de noi stele. Izotopii includ hidrogenul atomic (H), alcătuit dintr-un proton, un electron și niciun neutron, și hidrogenul molecular (H2), sau Deuteriu, alcătuit dintr-un proton, un neutron, și un electron.

Doar cel din urmă se condensează în nori relativ compacți care vor dezvolta regiuni înghețate în care noi stele vor lua naștere în cele din urmă. Procesul prin care hidrogenul atomic devine hidrogen molecular este în mare parte necunoscut, fapt pentru care acest filament extraordinar de lung a fost o descoperire deosebit de importantă.

Deși cei mai mari nori de gaz molecular cunoscuți măsoară de obicei în jur de 800 de ani-lumină în lungime, „Maggie” ajunge la 3.900 de ani-lumină lungime și 130 de ani-lumină lățime.

„Nu știm exact cum a ajuns acolo”

„Nu știm exact cum a ajuns acolo, însă filamentul se întinde până la 1.600 de ani-lumină sub planul Căii Lactee. Observațiile ne-au permis, de asemenea, să stabilim velocitatea gazului de hidrogen. Asta ne-a permis să arătăm că velocitatea de-a lungul filamentului diferă foarte puțin”, a explicat Jonas Syed, doctorand la MPIA.

După o analiză mai detaliată, echipa a observat că gazul se condensează la diferite puncte de-a lungul structurii, fapt ce i-a făcut să concluzioneze că gazul de hidrogen se acumulează în nori mari în aceste regiuni. Totodată, astronomii cred că gazul atomic se va condensa gradual în formă moleculară în acele medii.

„Cu toate acestea, multe întrebări rămân fără răspuns. Datele adiționale, despre care noi credem că ne vor oferi mai multe indicii despre gazul molecular, așteaptă deja să fie analizate”, a adăugat Syed.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Calea Lactee ar fi pierdut mai multe galaxii satelit. Concluziile la care au ajuns cercetătorii

O gaură neagră, descoperită într-un roi stelar în afara galaxiei Calea Lactee

Coliziunea dintre două galaxii, surprinsă de Hubble. Și Calea Lactee va fuziona în viitor cu o galaxie

Un semnal radio ciudat care se repetă, detectat în apropiere de centrul galaxiei Calea Lactee