Oasele soldaților uciși în bătălia de la Waterloo ar fi fost vândute ca îngrășământ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Lansat la aniversarea conflictului, un nou studiu sugerează că misterul încă înconjoară ce s-a întâmplat cu trupurile militarilor de la Waterloo, căci se crede că rămășițele soldaților căzuți în bătălie au fost vândute ca îngrășământ.

Publicându-și descoperirile la exact 207 ani de la istoricul conflict – în revista Journal of Conflict Archaeology, expertul principal, profesorul Tony Pollard, afirmă că dilema persistă și în ziua de astăzi.

• Nicolae Ceaușescu și vânătorile extravagante: 82 de mistreți împușcați într-o singură zi
• Acum 538 de ani începea construirea „Capelei Sixtine a Estului”. Străinii au rămas uimiţi de frumuseţea…

Directorul Centrului de Arheologie a Câmpurilor de Luptă de la Universitatea din Glasgow prezintă date originale care cuprind descrieri și desene recent descoperite ale câmpului de luptă, realizate de persoane care l-au vizitat în zilele și săptămânile care au urmat înfrângerii lui Napoleon.

Printre acestea se numără scrisorile și memoriile personale ale unui comerciant scoțian care locuia la Bruxelles în momentul bătăliei, James Ker, care a vizitat câmpul de luptă în zilele care au urmat bătăliei și descrie oameni care au murit în brațele sale. Împreună, relatările vizitatorilor descriu locațiile exacte a trei gropi comune care conțineau până la 13.000 de cadavre.

Ce s-a întâmplat cu trupurile militarilor de la Waterloo?

Dar vor duce aceste noi date la descoperirea în gropi comune a oaselor demult pierdute ale celor care și-au dat viața în această bătălie, care a încheiat în cele din urmă un război lung de 23 de ani? Este puțin probabil, afirmă profesorul Pollard.

„În pofida licențelor artistice și a hiperbolelor cu privire la numărul de cadavre din gropile comune, corpurile morților au fost în mod clar aruncate în numeroase locuri de pe câmpul de luptă, așa că este oarecum surprinzător faptul că nu există nicio înregistrare fiabilă a unei gropi comune care să fi fost întâlnită vreodată.

„Cel puțin trei articole de ziar începând cu anii 1820 fac referire la importul de oase umane de pe câmpurile de luptă europene în scopul producerii de îngrășământ. Este posibil ca, de fapt, câmpurile de luptă să fi oferit o sursă convenabilă de oase care puteau fi măcinate în făină de oase, o formă eficientă de îngrășământ”, spune profesorul Pollard, de la Centrul pentru Studii de Război și Arheologie a Conflictelor de la Universitatea din Glasgow.

O descoperire extrem de rară

„Waterloo a atras vizitatori aproape imediat ce fumul tunurilor s-a risipit. Mulți au venit să fure bunurile morților, unii au furat chiar și dinți pentru a face proteze, în timp ce alții au venit pur și simplu să observe ce s-a întâmplat.  Țintele primare ar fi gropile comune, deoarece acestea ar avea suficiente cadavre în ele pentru a merita efortul de a dezgropa oasele.

„Localnicii ar fi fost capabili să le indice acestor agenți locațiile gropilor comune, deoarece mulți dintre ei ar avea amintiri vii despre înmormântările care au avut loc, sau ar fi putut chiar să ajute la săpături. De asemenea, este posibil ca diferitele ghiduri și jurnale de călătorie care descriau natura și locația mormintelor să fi servit în esență ca hărți ale comorilor, completate cu un X pentru a marca locul.

„Pe baza acestor relatări, susținute de importanța bine atestată a făinii de oase în practicarea agriculturii, golirea gropilor comune de la Waterloo pentru a obține oase pare fezabilă”.

Dar, pentru a determina o dată pentru totdeauna, ca parte a rolului său de profesor universitar principal și director arheologic la organizația caritabilă Waterloo Uncovered, profesorul Pollard va contribui la conducerea unui studiu geofizic „ambițios”, care va dura câțiva ani, implicând veterani care se vor alătura săpăturilor pentru a oferi informații arheologilor, scrie EurekAlert.

De ce au fost găsite puține rămășițe umane?

„Următoarea etapă este să ne întoarcem la Waterloo, pentru a încerca să trasăm locurile de mormânt rezultate din analiza relatărilor primilor vizitatori raportate aici”, afirmă Pollard, profesor de istoria conflictelor și arheologie.

„Dacă rămășițele umane au fost îndepărtate la scara propusă, atunci ar trebui să existe, cel puțin în unele cazuri, dovezi arheologice ale gropilor din care au fost luate, oricât de trunchiate și slab definite ar fi acestea. Acoperind suprafețe mari ale câmpului de luptă în următorii ani, vom căuta să identificăm zonele în care a avut loc anterior o perturbare a terenului pentru a testa rezultatele analizei surselor și ale hărții de distribuție și, împreună cu alte cercetări documentare și unele săpături, vom oferi o imagine mult mai definitivă a soartei morților de la Waterloo.”

Dacă echipa ar găsi ceva, ar fi o descoperire extrem de rară.

În 2015, un schelet uman a fost descoperit în timpul construirii unui nou muzeu și a unei parcări. Apoi, în 2019, oase umane amputate ale unui picior au fost dezgropate de echipa Waterloo Uncovered în timpul unor săpături în principalul spital de campanie al aliaților. De asemenea, în muzeul din Waterloo se află un schelet cu proveniență incertă.

Până acum, nu au fost găsite alte rămășițe semnificative.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cizmele pe care Napoleon Bonaparte le-a purtat în exilul de după înfrângerea de la Waterloo, vândute. Care a fost suma

O erupţie vulcanică ar fi putut cauza înfrângerea lui Napoleon de la Waterloo

Waterloo, prima localitate belgiană care reciclează mucurile de ţigară

Nasturii de cositor și retragerea armatei lui Napoleon din Rusia