Insultele repetate sunt ca o palmă peste față, spun cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Insultele repetate sunt ca și cum ai primi o „mini-palmă” pe față, indiferent de contextul în care sunt făcute.

Aceasta este concluzia unei noi lucrări publicate în Frontiers in Communication. Cercetătorii au folosit electroencefalografie (EEG) și înregistrări ale conductanței pielii pentru a compara impactul pe termen scurt al insultelor repetate cu cel al evaluărilor repetate pozitive sau neutre.

Rezultatele oferă o oportunitate unică de a cerceta intersecția dintre emoție și limbaj.

Ce efecte au insultele repetate asupra creierului nostru?

Oamenii sunt o specie foarte socială. Ne bazăm pe dinamica de cooperare și pe relațiile interpersonale în continuă schimbare pentru a supraviețui și a prospera. Cuvintele au un rol important în aceste relații, deoarece sunt instrumente folosite pentru înțelegerea comportamentului interpersonal. Ca atare, cuvintele pot răni, dar știm puține despre modul în care apare impactul cuvintelor pe măsură ce cineva procesează o insultă.

„Modul exact în care cuvintele își pot oferi încărcătura ofensivă, negativă din punct de vedere emoțional, în momentul în care acestea sunt citite sau auzite, nu este încă bine înțeles”, a spus dr. Marijn Struiksma, de la Universitatea din Utrecht, Țările de Jos.

Deoarece insultele repetate reprezintă o amenințare împotriva reputației noastre și împotriva „sinelui nostru”, ele oferă o oportunitate unică de a cerceta interfața dintre limbaj și emoție.

Scopul studiului

„Înțelegerea a ceea ce le face oamenilor o expresie jignitoare pe măsură ce se desfășoară este de o importanță considerabilă pentru psiholingviștii interesați de modul în care limbajul mișcă oamenii, dar și pentru alții care doresc să înțeleagă detaliile comportamentului social”, a continuat Struiksma, citată de Phys.org.

Struiksma și colegii ei au vrut să examineze dacă procesarea insultelor este mai puțin sensibilă la repetiție decât complimentele și, dacă da, care stadii cognitive sunt implicate în adaptare și care nu.

„Presupunem că insultele repetate declanșează o cascadă de efecte de procesare consecutive sau care se suprapun rapid și că diferite părți ale acestei cascade ar putea fi afectate diferit de repetare, unele dintre ele dispărând rapid, iar altele rămânând puternic receptive pentru o lungă perioadă de timp”, a explicat Struiksma.

Femei insultate

EEG și electrozi de conductanță a pielii au fost aplicați la 79 de femei participante. Apoi acestea au citit o serie de afirmații repetate care au realizat trei acte de vorbire diferite: insulte (de exemplu, „Linda este oribilă”), complimente (de exemplu, „Linda este impresionantă”) și declarații descriptive neutre, corecte din punct de vedere faptic (de exemplu, „Linda este olandeză”).

Pentru a examina dacă impactul cuvintelor a depins de persoana la care făcea referire afirmația, jumătate dintre cele trei seturi de afirmații au folosit propriul nume al participantei, iar cealaltă jumătate a folosit numele altcuiva. Experimentul nu a implicat nicio interacțiune reală între participante și un alt om. Participantelor li s-a spus că declarațiile au fost rostite de trei bărbați diferiți.

Cercetătorii au descoperit că chiar și în condiții nenaturale (un cadru de laborator), fără interacțiuni umane reale și cu declarații venite de la oameni fictivi, insultele tot te pot afecta, indiferent de persoana la care se referă insulta, și continuă să te afecteze chiar și după repetare.

Insultele repetate „dor” la fel de tare ca palmele

În cadrul experimentului, insultele au fost percepute ca mini-palme pe față, a explicat Struiksma: „Studiul nostru arată că într-un experiment de laborator psiholingvistic fără interacțiune reală între vorbitori, insultele oferă ‘mini -palme pe față’ lexicale, astfel încât cuvintele de evaluare puternic negative pe care le citește un participant atrag automat atenția în timpul repetării, indiferent de cât de des are loc acea repetare”.

Cu toate acestea, studiul arată doar efectele insultelor într-un cadru artificial. Participantele vor fi recunoscut insultele ca atare, dar ca declarații decontextualizate efectele emoționale reale ale insultelor își pierd puterea. Studierea insultelor într-un cadru real rămâne o provocare din punct de vedere etic.

Un creier sensibil

Chiar și așa, rezultatele arată o sensibilitate crescută a creierului nostru la cuvintele negative în comparație cu cuvintele pozitive. O insultă captează imediat atenția creierului nostru, deoarece semnificația emoțională a insultelor este preluată din memoria pe termen lung.

Complimentele au provocat un efect mai puțin puternic, arătând o prejudecată negativă în cantitatea de atenție care este alocată automat situațiilor interpersonale negative versus pozitive.

Vă recomandăm să citiți și:

Vaccinul antigripal ar putea oferi protecție împotriva Alzheimer. Descoperirea i-a surprins pe cercetători!

Medicii prescriu mai puține analgezice în turele de noapte decât ziua, arată un studiu

Gata cu mâncatul compulsiv! Semnalul din creier care controlează consumul de alimente, descoperit

Cercetătorii au descoperit modul în care ficatul controlează comportamentul și creierul