De ce adoptă uneori părinții o rutină alimentară nesănătoasă?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent sugerează că părinții cu venituri mici din Anglia cumpără alimente nesănătoase nu numai în funcție de disponibilitatea, prețul și marketingul acestora, ci și de aspectele non-alimentare ale bunăstării pe care nu le pot oferi familiilor lor.

Un studiu sugerează că un motiv cheie pentru care părinții cu venituri mici cumpără alimente nesănătoase pentru familiile lor este acela de a compensa alte activități care susțin bunăstarea socială, dar pe care nu și le permit. Studiul de la Centrul pentru Politici Alimentare din City, Universitatea din Londra se concentrează pe obiceiurile de cumpărare a alimentelor ale părinților cu venituri mici din Anglia.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

S-a analizat modul în care practicile alimentare ale acestor familii pot fi influențate de „mediul alimentar” al acestora, adică locul unde oamenii pot cumpăra și mânca alimente în afara casei, precum și reclamele și promoțiile pe care le întâlnesc, dar și factorii socioeconomici mai largi ai vieți, care le pot afecta capacitatea de luare a deciziilor, indică Eurek Alert.

Descoperirile susțin opinia bine stabilită că un mediu alimentar în care alimentele nesănătoase sunt omniprezente, ieftine și comercializate intens, îi determină pe părinți să-și hrănească familiile cu ele. Cu toate acestea, se sugerează în continuare că, atunci când părinții nu își pot permite activități sociale cu copiii lor sunt, de asemenea, motivați să compenseze cu „delicii” sub formă nesănătoasă.

„Delicii” nesănătoase

Exemple de astfel de rutine identificate în studiu includ vizite ale familiei la magazine de tip fast-food, magazinul de kebab sau restaurante sau chiar livrarea de mâncare la domiciliu, gustări în fața unui film sau a unui joc de societate.

Studiul a implicat părinții cu venituri mici ca participanți (60 la număr), recrutați în mod egal din cartiere defavorizate, din trei regiuni ale Angliei. Participanții aveau vârsta de peste 18 ani, părinți de copii aflați la școală sau grădiniță și cei care efectuau aprovizionarea în familie. Toți participanții au participat la interviuri semi-structurate referitoare la practicile de cumpărare, preparare și consumare a alimentelor în familie și rolul diferiților membri ai familiei, inclusiv copiii, în implementarea acestor practici.

Cincizeci și opt de participanți au luat parte la un exercițiu în care au făcut fotografii cu lucruri care le-au fost mai greu sau mai ușor de cumpărat sau alimentele pe care și le-au dorit pentru familiile lor. Douăzeci și doi dintre participanți au luat parte, de asemenea, la un interviu „shop-along”, în care l-au ghidat pe cercetătorul intervievator în jurul magazinelor alese de ei.

Ce recomandă autorii studiului?

Datele colectate din aceste surse au fost structurate într-o analiză tematică care ilustra interpretarea celor descoperite, sintetizate astfel:

• familiile cu venituri mici folosesc multe instrumente pentru a naviga în mediile alimentare și a hrăni familiile în limita bugetului;
• mediile alimentare împing familiile la alimente nesănătoase, dar susțin alte aspecte ale bunăstării;
• practicile alimentare modelează modul în care familiile se implică în mediile alimentare;
• intervențiile în mediul alimentar trebuie să abordeze și aspectele mai largi ale vieții oamenilor.

Pe baza constatărilor, recomandările autorilor studiului includ eliminarea promoțiilor alimentare nesănătoase și a punctelor de vânzare din mediul alimentar, în același timp înlocuirea lor cu promoții și puncte de vânzare mai sănătoase pentru a păstra oportunitățile de bunăstare socială pe care acestea le oferă familiilor.

Alte recomandări includ creșterea numărului de activități familiale la prețuri accesibile disponibile în comunitățile locale defavorizate; a face activitățile existente mai accesibile, cum ar fi prin disponibilitatea reducerilor; și abordarea nevoii sociale mai largi de a scoate familiile din insecuritatea financiară, cum ar fi prin scheme de beneficii mai extinse, politici de salariu și locuri de muncă nesigure.

Vă mai recomandăm și:

Cât de adevărate sunt datele de expirare de pe ambalajele alimentelor?

10 alimente bogate în antioxidanți pe care sa le incluzi în dieta zilnică

Alimentele care vor deveni tot mai populare pe măsură ce Pământul se încălzește

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare