Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Orientările dietetice stau la baza sfaturilor și reglementărilor în materie de nutriție din întreaga lume. Deși există un consens științific în jurul majorității liniilor directoare existente, o întrebare a stârnit recent dezbateri: Ar trebui ca oamenii să fie avertizați și să evite alimentele ultra-procesate?

Două lucrări publicate în The American Journal of Clinical Nutrition prezintă argumentele pro și contra utilizării conceptului de alimente ultra-procesate pentru a contribui la fundamentarea orientărilor dietetice dincolo de sistemele convenționale de clasificare a alimentelor.

• Poți visa în timp ce ești treaz? Cercetătorii au descoperit ceva ciudat despre vise!
• Care sunt obiceiurile alimentare care te pot îmbătrâni mai repede și cum să le corectezi?

Cercetarea se concentrează în jurul NOVA, un sistem dezvoltat de Carlos A. Monteiro, de la Universitatea din São Paulo, Brazilia, și Arne Astrup, de la Fundația Novo Nordisk din Hellerup, Danemarca.

Sistemul clasifică alimentele în funcție de gradul de prelucrare industrială, de la neprocesate sau minim procesate la ultra-procesate. NOVA definește alimentele ultra-procesate ca fiind cele realizate prin secvențe de procese care extrag substanțe din alimente și le modifică cu substanțe chimice sau aditivi pentru a formula produsul final.

Ar trebui ca oamenii să fie avertizați și să evite alimentele ultraprocesate?

Alimentele ultra-procesate sunt în mod caracteristic concepute pentru a fi ieftine, gustoase și convenabile. Printre exemple se numără băuturile răcoritoare și dulciurile, gustările și produsele de patiserie ambalate, produsele gata de încălzire și produsele din carne reconstituite sau alternativele pe bază de plante.

Studiile au asociat consumul de alimente ultra-procesate – care sunt adesea bogate în sare, zahăr și grăsimi – cu creșterea în greutate și un risc crescut de boli cronice, chiar și după ajustarea cantității de sare, zahăr și grăsimi din alimentație.

Deși mecanismele care stau la baza acestor asocieri nu sunt pe deplin înțelese, Monteiro susține că dovezile existente sunt suficiente pentru a justifica descurajarea consumului de alimente ultra-procesate în recomandările dietetice și în politicile guvernamentale.

Alimentele ultra-procesate, asociate cu un risc crescut de boli cronice

„Efectele dietetice negative ale alimentelor ultra-procesate au fost acum clarificate de numeroase studii reprezentative”, a scris Monteiro.

„Orientările ar trebui să sublinieze preferința pentru alimentele neprocesate sau minim procesate și pentru mesele proaspăt preparate și să explice necesitatea de a evita alimentele ultra-procesate.”

Într-un contraargument, Astrup susține că, de fapt, clasificarea alimentelor în funcție de metodele lor de procesare nu îmbunătățește în mod semnificativ sistemele existente.

De exemplu, creșterea accentului pus pe alimentele pe bază de plante are beneficii atât nutriționale, cât și de mediu, însă multe alternative sănătoase de carne și lactate pe bază de plante sunt considerate ultra-procesate. Astrup susține, de asemenea, că alimentele nesănătoase precum cartofii prăjiți, hamburgerii și pizza ar fi considerate ultra-procesate dacă ar fi cumpărate de la un restaurant fast-food, dar minim procesate dacă ar fi făcute acasă cu ingrediente similare.

Mecanismele care stau la baza acestor asocieri nu sunt pe deplin înțelese

„În mod clar, multe aspecte ale procesării alimentelor pot afecta rezultatele în materie de sănătate, dar confundarea lor în noțiunea de ultra-procesare este inutilă, deoarece principalii factori determinanți ai riscului de boli cronice sunt deja surprinși de sistemele existente de profilare a nutrienților”, a scris Astrup, potrivit EurekAlert.

„Clasificarea NOVA adaugă puține lucruri la sistemele existente de profilare a nutrienților, caracterizează mai multe alimente sănătoase și dense în nutrienți ca fiind nesănătoase; și este contraproductivă pentru a rezolva principalele provocări globale în materie de producție alimentară.”

Lucrările fac parte din Great Debates in Nutrition, o serie creată și editată de David S. Ludwig,  pentru a promova misiunea Societății Americane pentru Nutriție (ASN) de a facilita un discurs productiv privind controversele din știința nutriției.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Aprovizionarea globală cu alimente, pusă în pericol de atacurile cibernetice

Dieta mediteraneană ar putea „învinge depresia”. Cum influențează alimentele starea de spirit?

Cele trei alimente care ne scurtează viața, potrivit unui nou studiu

Care este cel mai bun aliment pentru memorie potrivit științei?