O treime din ghețarii Patrimoniului Mondial vor dispărea până în 2050

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) avertizează că ghețarii din situri emblematice ale Patrimoniului Mondial sunt în pericol, dar acțiunile climatice ar putea salva majoritatea acestora.

O treime din ghețarii din lume, aflați în situri din patrimoniul mondial importante din punct de vedere cultural și natural, vor dispărea aproape complet până în 2050, avertizează un raport al Națiunilor Unite privind clima.

• Excrementele de pinguin ar putea ajuta la răcirea Antarcticii
• O nouă descoperire spulberă tot ce știam despre migrațiile balenelor cu cocoașă

În lipsa unor reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, jumătate dintre ghețarii din patrimoniul mondial ar putea dispărea aproape complet peste încă 50 de ani, potrivit Live Science.

Două treimi din ghețarii incluși în Patrimoniul Mondial ar putea supraviețui cu ajutorul omului

Dar dacă omenirea limitează creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale, două treimi dintre ghețarii din patrimoniul mondial ar putea supraviețui, se arată în raport. Această creștere de 1,5 grade Celsius corespunde unui obiectiv al Acordului de la Paris, pe care țările l-au convenit în 2015 în cadrul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice.

„Schimbările sunt rapide și cu adevărat alarmante. Dacă vrem să facem ceva în această privință, trebuie să reducem emisiile globale de gaze cu efect de seră și trebuie să facem asta acum”, a declarat pentru Live Science Daniel Farinotti, coautor al noului raport și profesor de glaciologie la ETH Zurich din Elveția.

Ce repercusiuni ar avea topirea ghețarilor asupra omenirii?

Printre ghețarii care se estimează că vor dispărea până în 2050 se numără cei din parcurile naționale Yellowstone și Yosemite. Mulți dintre ghețarii aflați în pericol oferă comunităților locale și ecosistemelor resurse vitale de apă, potrivit raportului publicat recent de ONU pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Siturile Patrimoniului Mondial sunt locații protejate din punct de vedere legal, cu „patrimoniu cultural și natural din întreaga lume considerat a fi de o valoare excepțională pentru umanitate”, iar UNESCO administrează protecția acestora, potrivit site-ului organizației.

Pierderea acestor giganți de gheață va avea costuri enorme. Ele oferă habitate pentru biodiversitate, suprafețe reflectorizante care ajută la limitarea încălzirii și apă dulce pentru băut și agricultură pentru jumătate din omenire.

„Chiar dacă reducem drastic emisiile de carbon astăzi, acești ghețari au o inerție, așa că vor continua să se retragă”, a declarat Tales Carvalho Resende, co-autor al raportului și ofițer de proiect UNESCO, pentru Live Science. Potrivit experților, fără nicio reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră, 50% dintre ghețarii din patrimoniul mondial vor dispărea până în 2100.

Ghețarii, considerați resurse vitale de apă și simboluri culturale

Printre pierderile preconizate până în 2050 se numără „ultimii ghețari rămași în Africa (pe Muntele Kilimanjaro, Muntele Kenya și Munții Rwenzori-Virunga), precum și alte situri emblematice din Europa și America de Nord”, cum ar fi Dolomiții din Italia și parcurile naționale din SUA, potrivit raportului. Scenariul „business-as-usual” ar pune în pericol ghețari mai mari, cum ar fi cei de la Machu Picchu din Peru și Olympic National Park din statul Washington.

Cei aproape 19.000 de ghețari din cele 50 de situri incluse în Patrimoniul Mondial reprezintă aproape 10% din suprafața ghețarilor de pe planetă, iar retragerea lor s-a accelerat începând cu anul 2000, potrivit rapoartelor UNESCO. În total, ghețarii din Patrimoniul Mondial au pierdut aproape 1.300 de miliarde de tone de gheață din 2000 până în 2020, sau o „cantitate medie anuală echivalentă cu volumul total anual de apă consumată în Franța și Spania împreună”, se arată în raport.

Deși, pe termen scurt, temperaturile globale mai ridicate pot crește debitul de apă din ghețarii care se topesc, „odată ce se atinge o contribuție maximă de apă de topire (apa de vârf), scurgerea anuală este apoi redusă pe măsură ce ghețarul se micșorează”, astfel încât acesta nu mai poate produce multă apă de topire, se arată în raport.

Acest lucru s-ar putea dovedi devastator în zonele populate, în special în țări precum India și China, care se află în aval de Himalaya. Acestea primesc apă direct din acești munți”, a spus el. Iar în timpul „secetei, în unele zone, fie primești apă de la ghețari, fie nu primești apă deloc” a spus Daniel Farinotti, coautor al raportului și profesor de glaciologie la ETH Zurich din Elveția.

Vă mai recomandăm și:

Gheţarii din întreaga lume vor dispărea până în 2050. Fenomenul este inevitabil

Ghețarii se topesc tot mai repede. Cercetătorii se luptă să adune miezuri de gheață

Adevărul despre apa de pe Marte! Astronomii explică un fenomen uimitor

Mostre de atmosferă veche de 5 milioane de ani, găsite în gheața din Antarctica