ESO a surprins „fantoma” unei stele gigantice în constelația Velele

ESO a surprins „fantoma” unei stele sau ce a mai rămas din structură într-o imagine care arată nori înșirați de roz aprins și portocaliu auriu. În apropierea acestor nori colorați, găsim stele masive de un albastru strălucitor. Între nori există goluri, care dezvăluie stele în albastru și galben, aproape ca niște scântei.

Această imagine arată rămășițele fantomatice ale unei stele gigantice și a fost captată în detalii incredibile cu ajutorul telescopului VLT Survey Telescope, găzduit la situl Paranal al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile.

• Test de cultură generală. De ce căscatul este contagios?
• NASA amână lansarea Artemis 2 și eliberează astronauții din carantină. Ce se întâmplă la agenția spațială?

Structura de nori roz și portocalii este tot ceea ce a rămas dintr-o stea masivă care și-a încheiat viața într-o explozie puternică în urmă cu aproximativ 11.000 de ani.

Atunci când cele mai masive stele ajung la sfârșitul vieții lor, acestea se sting cu o explozie incredibilă, cunoscută drept supernova.

Aceste explozii provoacă unde de șoc care se deplasează prin gazul înconjurător, comprimându-l și creând structuri complicate asemănătoare unor fire.

Ce dezvăluie o explozie puternică de acum 11.000 de ani?

Energia eliberată încălzește firele gazoase, făcându-le să strălucească puternic.

Imaginea reprezintă rămășița supernovei Velele, numită după constelația sudică Velele (Vela). La doar 800 de ani lumină de Pământ, acest dramatic rest de supernovă este unul dintre cele mai apropiate de noi cunoscute.

În timpul exploziei, straturile cele mai exterioare ale stelei progenitoare au fost ejectate în gazul din jur, producând filamentele spectaculoase pe care le observăm aici.

Ceea ce a rămas din stea este o minge ultra-densă în care protonii și electronii sunt forțați să se unească în neutroni – o stea neutronică.

O minge ultra-densă de protoni și electroni

Steaua neutronică din rămășița Velele se întâmplă să fie un pulsar care se rotește pe propria axă cu o viteză incredibilă de peste 10 ori pe secundă.

Această imagine este un mozaic de observații realizate cu camera cu câmp larg OmegaCAM la VLT Survey Telescope (VST), găzduit la Observatorul Paranal al ESO din Chile.

Camera de 268 de milioane de pixeli poate realiza imagini prin mai multe filtre care lasă să treacă lumină de diferite culori.

VST este deținut de Institutul Național de Astrofizică din Italia, INAF, și, cu oglinda sa de 2,6 metri, este unul dintre cele mai mari telescoape dedicate studierii cerului nocturn în lumină vizibilă, arată ESO.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O monedă bizantină rară ar putea arăta o explozie de supernovă din 1054 e.n.

Cel mai nou supercomputer al Australiei a dezvăluit rămășițele uimitoare de la o supernovă

În urmă cu aproape un mileniu, o supernovă lumina cerul nopţii

O nouă supernovă a fost identificată în bizara galaxie Roată de Car