Presiunea necesară pentru a lansa o rocă de pe Marte în spațiu, mult mai mică decât se credea

În august 1865, o rocă de 3,5 kg a căzut din spațiu pe Pământ, aterizând și generând mult zgomot în satul izolat Sherghati din India.

După ce a fost recuperată de martorii evenimentului, piatra a ajuns în posesia unui magistrat britanic local care s-a străduit să identifice sursa obiectului ciudat. După mai bine de un secol de studiu al fragmentelor de meteorit – numite shergottite – cercetătorii din anii 1980 au determinat în cele din urmă originea acestuia: planeta noastră vecină, Marte.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Până când oamenii vor reuși să aducă mostre de pe Marte, singurele fragmente de pe Planeta Roșie găsite pe Pământ sunt meteoriții marțieni, cum ar fi shergottite.

Călătoria acestor mici călători marțieni a fost violentă. Pentru ca rocile marțiene să ajungă pe Pământ, acestea trebuie să fi fost ejectate de pe suprafața Planetei Roșii cu suficientă forță pentru a scăpa de gravitația marțiană.

Singurele fragmente de pe Planeta Roșie găsite pe Pământ

Această ejecție s-a datorat probabil unui impact mare pe Marte. Rocile au rezistat temperaturilor și presiunilor masive ale acestui impact și au zburat prin vidul din spațiu, aterizând în cele din urmă pe planeta noastră.

Timp de zeci de ani, oamenii de știință au lucrat la modelarea tipului de impact marțian care trimite bucăți din Planeta Roșie pe Pământ. Acum, cercetătorii de la Caltech și de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), pe care Caltech îl gestionează pentru NASA, au efectuat experimente pentru a simula așa-numita „presiune de șoc” la care sunt supuse rocile marțiene.

Aceștia au descoperit că presiunea necesară pentru a lansa o rocă de pe Marte în spațiu este mult mai mică decât se credea inițial.

Cercetările au fost efectuate în laboratorul lui Paul Asimow, profesor de geologie și geochimie Eleanor și John R. McMillan. Studiul este descris într-o lucrare apărută în revista Science Advances și reprezintă o colaborare cu JPL.

Călătoria acestor meteoriți a fost violentă

Meteoriți din surse variate au fost descoperiți pe Pământ de milenii, dar originea lor nu a fost cunoscută decât mult mai recent.

În timp ce sondele Viking ale NASA făceau măsurători ale compoziției atmosferice a planetei Marte la sfârșitul anilor 1970, Ed Stolper de la Caltech (în prezent profesor de geologie Judge Shirley Hufstedler) a fost unul dintre primii care a sugerat că rocile shergottite provin de pe Marte – lucru confirmat mai târziu, atunci când gazele din atmosfera marțiană subțire s-au potrivit cu gazele încapsulate în meteoriți.

Dar asta nu este tot ceea ce ne poate spune compoziția unui meteorit despre călătoria sa. O componentă majoră a rocilor marțiene este mineralul cristalin plagioclas. Sub presiuni mari, cum ar fi un impact intens, plagioclasul se transformă în materialul sticlos cunoscut sub numele de „maskelynite”, scrie Phys.org.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Zhurong al Chinei a găsit dovezi de apă sărată în dunele de pe Marte

Cele mai clare imagini cu Deimos, unul dintre sateliții lui Marte

Patru oameni vor trăi ca pe Marte! NASA face un experiment timp de un an

Hartă interactivă: Planeta Marte, așa cum nu ai mai văzut-o