De ce uneori ne simțim mai bătrâni decât suntem de fapt?

Știm cu toții câți ani avem. Dar măsurarea anilor de când ne-am născut, numită și „vârstă cronologică”, este doar o modalitate de a ne gândi la vârstă. De ce uneori ne simțim mai bătrâni decât suntem?

Epidemiologii, gerontologii și geneticienii studiază „vârsta biologică” și gama largă de variabile care o influențează, precum și care populații sunt cele mai expuse riscului de îmbătrânire accelerată, într-un efort de a înțelege mai bine cum să ne păstrăm sănătatea pentru mai mult timp.

• Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un…
• Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu

În mod intuitiv, ați putea ghici că vârsta biologică măsoară câți ani avem din punct de vedere fizic. Acest lucru este oarecum adevărat: este o modalitate de a evalua dacă organismul unei persoane este la fel de sănătos ca cel al altor persoane de aceeași vârstă. Pentru o persoană de 30 de ani, o vârstă biologică de 50 de ani înseamnă că biologia seamănă mai mult cu cea a unei persoane cu 20 de ani mai în vârstă, explică Popular Science.

În știință, termenul de „vârstă biologică” poate însemna lucruri ușor diferite în funcție de modul în care este măsurat, spune Andrea La Croix, profesoară de epidemiologie la Universitatea din California, San Diego (SUA).

Ce este vârsta biologică?

Putem măsura capacitatea de mers și putem vedea cât de rapidă și de agilă sau de lentă și de rigidă este o persoană în comparație cu altele de aceeași vârstă. Sau am putea măsura ceva mult mai granular, cum ar fi dacă nivelurile de inflamație din corpul unei persoane sunt cele așteptate pentru vârsta pe care o are. Simplu spus, vârsta biologică este o modalitate de a evalua modul în care oamenii se compară cu alții cu valori diferite de sănătate, spune La Croix.

Adesea, când vorbesc despre vârsta biologică, cercetătorii se vor referi și la „vârsta epigenetică”. Epigenetica este studiul modului în care genele se activează sau se opresc în funcție de comportamentul și mediul unui individ.

Există anumite părți ale genomului nostru la care vrem să renunțăm și altele pe care vrem să le păstrăm, „dar pe măsură ce îmbătrânim, acele distincții devin mai puțin pronunțate”, spune Steve Horvath.

În calitate de biogerontolog la Altos Labs, el a dezvoltat primul ceas epigenetic pentru a se uita la ce gene sunt active sau nu și pentru a folosi acele date pentru a măsura destul de precis vârsta anumitor organe și țesuturi din corpul uman. O vârstă biologică mai mare decât cea așteptată înseamnă că genele unei persoane sunt activate într-un mod care se abate de la ceea ce oamenii de știință ar considera normal sau așteptat pentru vârsta cronologică.

Ne simțim mai bătrâni sau mai tineri în funcție de cât de sănătoși suntem

Variabilele care determină îmbătrânirea biologică se suprapun cu cele care influențează sănătatea în general. Fumatul, obezitatea și markerii de inflamație din sânge sunt factori care cresc în mod cauzal vârsta biologică, spune Horvath; femeile care intră mai devreme la menopauză au și o vârstă biologică mai mare.

Există și factori sociali și de mediu de luat în considerare, spune Jamaji Nwanaji-Enwerem, medic și om de știință în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory (SUA). El a analizat modul în care expunerea la poluanții din aer, la metale și la factori de stres este asociată cu o vârstă biologică mai mare.

Într-un studiu din 2021, el și echipa sa au descoperit că mamele din California care au avut experiențe nefavorabile în copilărie (cum ar fi să se confrunte cu violență, abuz sau neglijare, de exemplu) aveau mai multe șanse să dea naștere la copii cu vârste epigenetice puțin mai mari.

Un alt studiu din SUA a constatat că oamenii care locuiesc în cartiere cu mai mult acces la spații verzi aveau vârste biologice care erau în medie cu 2,5 ani mai mici decât ale celor cu acces limitat. Autorii au descoperit mai multe disparități atunci când în funcție de rasă, sex și statut socioeconomic.

Vârsta biologică nu poate explica totul

Există totuși un detaliu important de luat în considerare cu privire la vârsta biologică, notează Nwanaji-Enwerem. Evaluarea vârstei biologice a unei persoane, indiferent de variabila studiată, înseamnă să-i notezi statisticile și să le compari cu restul populației pe o curbă Bell. Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a ști exact modul în care vârsta biologică se traduce printr-o sănătate bună, spune el: dacă o persoană de 40 de ani are un ficat cu o vârstă biologică de 40 de ani, înseamnă asta automat că persoana este sănătoasă? Nu avem răspunsuri exacte.

Chiar și așa, Nwanaji-Enwerem crede că vârsta biologică este o măsurătoare utilă pentru cercetători, deoarece le oferă o explicație rapidă, cantitativă pentru nenumăratele variabile care influențează sănătatea indivizilor și a populațiilor. Dacă experții se uită la o comunitate și observă că „oamenii care trăiesc în această anumită regiune au cu toții o îmbătrânire accelerată”, adaugă el, atunci cercetătorii se pot întreba dacă „există un factor mai mare pe care trebuie să-l luăm în considerare pentru a explica asta”.

Dacă îmbătrânirea biologică este un indicator pentru a evalua sănătatea și mortalitatea, există o modalitate de a o încetini? Strategiile de prevenire a îmbătrânirii accelerate sunt aproape aceleași despre care auzim întotdeauna, spune La Croix: alimentație echilibrată, activitate fizică adecvată, aer și apă curate, stres scăzut, sisteme puternice de sprijin social și acces la asistență medicală, „toate lucrurile pe care le asociem cu o sănătate bună vor fi importante”.

De ce uneori ne simțim mai bătrâni decât suntem în realitate?

Acestea fiind spuse, experții nu cred că oamenii ar trebui să se gândească la vârsta biologică în viața de zi cu zi. Nu este realist pentru majoritatea oamenilor să testeze sau să măsoare, de exemplu, epigenetica pe cont propriu și, chiar dacă ar putea, nu este ca și cum am avea o pastilă sau o altă intervenție ușoară pentru a o inversa, spune Horvath. Au existat rapoarte conform cărora anumite diete sau antrenamentele de maraton pot întineri masiv un corp îmbătrânit, dar, în realitate, nu avem o mașină a timpului anatomică.

La Croix subliniază că mulți dintre noi deja „se gândesc la vârsta biologică fără să știe măcar că se gândesc la ea”. Observăm cum se schimbă corpurile, celulele și abilitățile noastre de-a lungul anilor și simțim efectele vârstei biologice chiar dacă nu folosim aceste cuvinte, spunând în schimb că ne simțim mai bătrâni sau mai tineri decât suntem. Din păcate, la nivelul la care este știința astăzi, „nu te poți transforma înapoi într-un tânăr de 25 de ani”, spune La Croix. Dar păstrând obiceiuri sănătoase și reducând factorii de risc, „tot ce putem face este să optimizăm și să ne bucurăm de viață”.

Vă recomandăm să citiți și:

Motivul pentru care unii copii încă se mai nasc cu o coadă

Patologul care a furat creierul lui Albert Einstein, în căutarea genialității

Un nou studiu ar fi găsit sursa bolilor renale. Unde se află de fapt?

Bacteria E. Coli este sursa a jumătate de milion de infecții urinare