Astronomii au descoperit dovezi uimitoare ale unei evoluții stelare „neobișnuite”

Astronomii au găsit dovezi că unele stele „se mândresc” cu unele câmpuri magnetice de suprafață neașteptat de puternice, o descoperire ce pune la îndoială modelele actuale de evoluție.

În cazul stelelor precum Soarele nostru, magnetismul de suprafață este legat de rotația stelară, un proces similar cu funcționarea internă a unei lanterne acționate manual.

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Câmpurile magnetice puternice sunt observate în regiunile cu pete solare magnetice și provoacă o varietate de fenomene meteorologice spațiale.

Până în prezent, se credea că stelele cu masă mică – corpuri cerești cu o masă mai mică decât Soarele nostru, care se pot roti fie foarte rapid, fie relativ încet – prezintă niveluri foarte scăzute de activitate magnetică, o presupunere care le-a pregătit ca fiind stelele gazdă ideale pentru planete potențial locuibile.

O descoperire ce pune la îndoială modelele actuale de evoluție

Într-un nou studiu, publicat în The Astrophysical Journal Letters, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio, SUA susțin că un nou mecanism intern numit decuplare nucleu-înveliș – atunci când suprafața și nucleul stelei încep să se rotească în același ritm, apoi se îndepărtează – ar putea fi responsabil pentru intensificarea câmpurilor magnetice pe stelele reci, un proces care ar putea intensifica radiația acestora timp de miliarde de ani și ar putea avea un impact asupra locuibilității exoplanetelor din apropiere.

Cercetarea a fost posibilă datorită unei tehnici pe care Lyra Cao, autorul principal al studiului și student absolvent de astronomie la Ohio State, și co-autorul Marc Pinsonneault, profesor de astronomie la Universitatea Ohio, au dezvoltat-o la începutul acestui an pentru a realiza și caracteriza măsurătorile petelor stelare și ale câmpurilor magnetice.

Deși stelele de masă mică sunt cele mai comune stele din Calea Lactee și sunt adesea gazde pentru exoplanete, oamenii de știință știu relativ puțin despre ele, a declarat Cao.

Cele mai comune stele din Calea Lactee

Timp de zeci de ani, s-a presupus că procesele fizice ale stelelor de masă mai mică le urmau pe cele ale stelelor de tip solar. Deoarece stelele își pierd treptat impulsul unghiular pe măsură ce se rotesc, astronomii pot folosi rotirile stelare ca un dispozitiv pentru a înțelege natura proceselor fizice ale unei stele și modul în care acestea interacționează cu companionii lor și cu mediul înconjurător.

Cu toate acestea, există momente în care ceasul de rotație stelară pare să se oprească în loc, a spus Cao. Utilizând date publice de la Sloan Digital Sky Survey pentru a studia un eșantion de 136 de stele din M44, un culcuș stelar cunoscut și sub numele de Praesepe, sau roiul Beehive, echipa a descoperit că unele câmpuri magnetice ale stelelor cu masă redusă din regiune păreau mult mai puternice decât ar putea explica modelele actuale, scrie EurekAlert.

În timp ce cercetările anterioare au arătat că în roiul Beehive se află multe stele care sfidează teoriile actuale ale evoluției rotaționale, una dintre cele mai interesante descoperiri ale echipei lui Cao a fost determinarea faptului că aceste câmpuri magnetice ale acestor stele pot fi la fel de neobișnuite – mult mai puternice decât cele prevăzute de modelele actuale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

„Fantomele” stelelor moarte se aliniază în mod ciudat. De ce?

„Stele căzătoare” au fost descoperite în atmosfera Soarelui

Test de cultură generală. Câte stele există în Calea Lactee?

Una din zece stele înghite o planetă cu masa lui Jupiter, arată un studiu