Cum a fost urmărită scriitoarea Herta Müller de „brațul lung al Securităţii” în Germania de Vest?

Reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au dat publicității detalii despre urmărirea scriitoarei Herta Müller în Germania de Vest la comanda Securității.

„Herta Müller, urmărită şi intimidată de brațul lung al Securităţii chiar în Germania de Vest”, a început un mesaj publicat de CNSAS pe o rețea de socializare online.

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

„Februarie 1988. Trecuse un an de când Herta Müller emigrase din România în RFG. În Timișoara, conducerea Securităţii județene lucra intens. Se făcea o analiză a dosarelor de urmărire a scriitoarei şi a soțului acesteia. Temeiul începerii urmăririi informative l-au constituit preocupările acesteia de a redacta lucrări în care denaturează realităţile social-economice din ţara noastră. Așa justifica Securitatea, în notele şi rapoartele interne, deschiderea în 1983 a Dosarului de Urmărire Informativă (DUI). Herta Müller nu era doar urmărită. Securitatea a desfășurat, împotriva ei şi a apropiaților, acțiuni active de influențare, intimidare, izolare, compromitere și dezinformare”, au transmis reprezentanții CNSAS.

Romanul de debut al scriitoarei a primit „o cronică amplă din partea Securității”

„Securitatea, critic literar. Niederungen (1982), romanul de debut al autoarei, a avut parte de o cronică amplă din partea Securității. În notele interne redactate se aprecia că volumul cuprinde mai multe povestiri în care denaturează realitățile din viața satelor. De exemplu, povestirea Meine Famillie prezintă în mod negativ situația familiei în societatea noastră. Totodată, alte povestiri prezintă în mod tendențios activitatea social economică actuală din localitățile cu populație de naționalitate germană”, a mai arătat CNSAS.

„Nici colaboratorii şi informatorii Securității nu au apreciat conținutul romanului. Critică, şi iar critică, o critică atât de destructivă încât te întrebi ce rost au aceste texte, scria informatorul Voicu. Au urmat ani lungi de represiune împotriva Hertei Müller. În 1987, după lungi şi complicate demersuri, scriitoarea părăsea România comunistă. Se îndrepta spre o lume liberă”.

Ce măsuri a luat Securitatea împotriva Hertei Müller?

„Brațul lung al Securităţii continua, însă, să o urmărească și în Germania de Vest. Analiza dosarului făcută de conducerea Securității Timiş, în februarie 1988, este însoțită de o serie de măsuri împotriva scriitoarei. Se viza exploatarea surselor, adică a informatorilor, care aveau contacte cu Herta Müller. Scopul era identificarea preocupărilor şi acțiunilor acesteia. Dacă situația operativă o impunea, Securitatea avea pregătite alte măsuri care să o compromită şi să o izoleze”, a continuat CNSAS.

„Herta Müller și-a văzut de scris în stilul propriu și a continuat să publice numeroase opere literare. La 8 octombrie 2009, după aproape 20 de ani de la căderea comunismului în România, Academia Suedeză a recompensat-o cu premiul Nobel pentru Literatură. Există o forță teribilă în ceea ce scrie ea. Are un stil unic, a apreciat instituția suedeză”, potrivit CNSAS.

„Să nu uităm nicicând să prețuim libertatea!”

„Scrisul meu s-a referit întotdeauna la cum apare o dictatură, cum poate apărea o situație atunci când o mână de oameni puternici domină o ţară, iar ţara dispare şi rămâne numai statul. (…) Cred că literatura provine întotdeauna din lucruri care au făcut rău cuiva, şi există un fel de literatură, unde autorii nu îşi aleg subiectele, ci au de a face cu un subiect care a venit asupra lor. Şi nu sunt singurul autor în această situaţie, declara Herta Müller”, potrivit CNSAS.

„Să nu uităm nicicând să prețuim libertatea!”, a conchis CNSAS.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imaginile din Arhivele Naţionale pe care Ion Iliescu le-ar fi vrut uitate. Cum a fost surprins în urmă cu 40 de ani în timpul unei vacanţe a soţilor Ceauşescu

Cum s-a adaptat Securitatea în anii ’70 și ’80: „Nu trebuie să avem deținuți politici. Să-i găsim ca borfaşi, ca hoţi”

Nicolae Ceaușescu a dat bacalaureatul la vârsta de 47 de ani. Ce a scris la proba de Limba Română?

Herta Müller, scriitoarea germană de origine română, laureată Nobel – 100 de ani în 100 de momente