Ce a descoperit Telescopul Spațial James Webb despre planetele stâncoase?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă internațională de astronomi a folosit Telescopul Spațial James Webb al NASA pentru a oferi prima observație a apei și a altor molecule în regiunile interioare puternic iradiate, care formează planete stâncoase, din interiorul unui disc aflat într-unul dintre cele mai extreme medii din galaxia noastră.

Aceste rezultate sugerează că, de fapt, condițiile de formare a planetelor terestre pot avea loc într-o gamă posibil mai largă de medii decât se credea până acum.

Acestea sunt primele rezultate ale programului eXtreme Ultraviolet Environments (XUE) al Telescopului James Webb, care se concentrează pe caracterizarea discurilor de formare a planetelor (nori imenși și rotitori de gaz, praf și bucăți de rocă în care se formează și evoluează planetele) în regiunile masive de formare a stelelor.

Descoperirea făcută cu Telescopul Spațial James Webb

Aceste regiuni sunt probabil reprezentative pentru mediul în care s-au format majoritatea sistemelor planetare. Înțelegerea impactului mediului asupra formării planetelor este importantă pentru ca oamenii de știință să înțeleagă diversitatea diferitelor tipuri de exoplanete.

Programul XUE vizează un total de 15 discuri în trei zone din Nebuloasa Homar (cunoscută și sub numele de NGC 6357), o mare nebuloasă de emisie aflată la aproximativ 5.500 de ani-lumină de Pământ.

Unul dintre cele mai extreme medii din galaxia noastră

Este unul dintre cele mai tinere și mai apropiate complexe de formare a stelelor masive și găzduiește unele dintre cele mai masive stele din galaxia noastră. Stelele masive sunt mai fierbinți și, prin urmare, emit mai multe radiații ultraviolete (UV). Acest lucru poate dispersa gazul, ceea ce face ca durata de viață preconizată a discului să fie de doar un milion de ani. Datorită lui Webb, astronomii pot studia acum efectul radiației UV asupra regiunilor interioare de formare a planetelor stâncoase din discurile protoplanetare din jurul stelelor precum Soarele nostru.

Astronomii își propun să caracterizeze proprietățile fizice și compoziția chimică a regiunilor formatoare de planete stâncoase din discurile din Nebuloasa Homar, folosind Spectrometrul de rezoluție medie de pe Instrumentul în infraroșu mediu (MIRI) al lui Webb. Acest prim rezultat se concentrează asupra discului protoplanetar denumit XUE 1, care se află în clusterul stelar Pismis 24.

Datorită amplasării sale în apropierea mai multor stele masive din NGC 6357, oamenii de știință se așteaptă ca XUE 1 să fi fost expus în mod constant la cantități mari de radiații ultraviolete de-a lungul vieții sale. Cu toate acestea, în acest mediu extrem, echipa a detectat totuși o serie de molecule care reprezintă elementele de bază pentru planetele stâncoase, scrie EurekAlert.

„Moleculele au fost detectate în condiții extreme”

„Am descoperit că discul interior din jurul lui XUE 1 este remarcabil de asemănător cu cele din regiunile de formare a stelelor din apropiere”, a declarat Rens Waters, membru al echipei, de la Universitatea Radboud din Olanda. „Am detectat apă și alte molecule precum monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, cianura de hidrogen și acetilena. Cu toate acestea, emisia găsită a fost mai slabă decât au prezis unele modele. Acest lucru ar putea implica o rază mică a discului exterior”.

„Este pentru prima dată când aceste molecule au fost detectate în aceste condiții extreme”, a adăugat Lars Cuijpers de la Universitatea Radboud. Echipa a găsit, de asemenea, praf de silicat mic, parțial cristalin, la suprafața discului. Acesta este considerat a fi elementul de bază al planetelor stâncoase.

Aceste rezultate reprezintă o veste bună pentru formarea planetelor stâncoase, deoarece echipa științifică a constatat că, de fapt, condițiile din interiorul discului seamănă cu cele întâlnite în discurile bine studiate situate în regiunile de formare a stelelor din apropiere, unde se formează doar stele de masă mică. Acest lucru sugerează că planetele stâncoase se pot forma într-o gamă mult mai largă de medii decât se credea până acum.

Aceste rezultate au fost publicate în The Astrophysical Journal.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O priveliște spectaculoasă cu orizontul planetei Marte, surprinsă de o sondă NASA

Atmosfera planetei Marte strălucește în nuanțe de verde pe timpul nopții

Test de cultură generală. Câte planete există în Univers?

Descoperire surpriză pe Jupiter! Telescopul Webb a găsit ceva nemaivăzut în atmosfera planetei