Cea mai veche gaura neagră observată vreodată, „o bestie cosmică” de la începuturile Universului

Astronomii au detectat cea mai veche gaura neagră observată vreodată; „bestia cosmică” este veche de mai bine de 13 miliarde de ani, tocmai până la începuturile Universului.

Observațiile efectuate cu Telescopul Spațial James Webb au arătat gaura neagră aflată în inima unei galaxii la 440 de milioane de ani după Big Bang. Cea mai veche gaura neagră observată vreodată de oameni are o masă de aproape 1 milion de ori mai mare decât a Soarelui, fiind surprinzător de mare pentru „un pui de gaură neagră”, astfel că cercetătorii se întreabă cum de a crescut atât de mult într-un timp atât de scurt.

• Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
• Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii

„Surpriza este faptul e atât de masivă. Acesta a fost cel mai neașteptat lucru”, a spus prof. Roberto Maiolino, astrofizician la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, cel care a coordonat observațiile, potrivit The Guardian.

Cum și-au dat seama astronomii că au detectat gaura neagră?

Cercetătorii au publicat un studiu în serverul preprint Arxiv, însă nu au reușit să o fotografieze în mod direct, tocmai pentru că lumina nu mai poate scăpa odată ce este înghițită de gaura neagră. Totuși, astronomii au detectat semnăturile discului de acreție, haloul de gaz și praf ce se învârte în jurul „craterului cosmic”.

Astronomii cred că cele mai timpurii găuri negre ne-ar putea ajuta să aflăm mai multe despre evoluția lor în centrul galaxiilor precum Calea Lactee. Până de curând, oamenii de știință credeau că găurile negre continuă să crească timp de aproape 14 miliarde de ani, acumulând masă în urma coliziunilor și fuziunilor cu stele și alte obiecte. Dar acest scenariu nu poate explica pe deplin proporțiile epice ale găurilor negre supermasive din vremurile noastre.

Ce sugerează cele mai recente observații?

Cele mai recente observații efectuate cu galaxia GN-z11 sugerează că găurile negre fie s-au născut mari ori au crescut extrem de rapid.

O explicație, cunoscută drept „scenariul semințelor grele”, este că o generație timpurie de găuri negre a fost născută în urma colapsului direct de nori imenși de gaz, spre deosebire de ipoteza unor stele ce au rămas fără combustibil și s-au prăbușit sub propria greutate la finalul vieții. O altă posibilitate este că roiurile compacte de stele și găuri negre au fuzionat foarte rapid la începuturile Universului.

Găuri negre „primordiale” din timpul inflației cosmice

O a treia ipoteză propune existența unor găuri negre „primordiale” care au apărut în timpul inflației cosmice, perioada de expansiune rapidă a Universului ce a avut loc la doar o fracțiune de secundă după Big Bang.

Descoperirile recente fac parte dintr-o serie uimitoare de cercetători efectuate cu observatorul spațial al NASA, lansat abia în urmă cu doi ani, în decembrie 2021. Telescopul Webb este de 100 de ori mai sensibil decât telescoapele dinaintea sa, cum ar fi Hubble, și poate să detecteze cu mare precizie lumina infraroșie, adică partea din spectru folosită pentru a vedea cele mai îndepărtate obiecte.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Telescoapele NASA au descoperit o gaură neagră record

O explozie solară masivă a găurit câmpul magnetic al Pământului și a provocat aurore roșii

Cele mai apropiate găuri negre de Pământ, descoperite în roiul stelar Hiade

O gaură neagră de mărimea unei stele emite semnale radio pe care astronomii nu le pot explica