„Autostrada de gheață”, modul prin care primii oameni au ajuns în America de Nord

Una dintre cele mai arzătoare dezbateri din arheologie este cum și când au ajuns oamenii pentru prima dată în America de Nord. Arheologii au susținut de-a lungul timpului că oamenii au pășit printr-un coridor de gheață, deschis pentru scurt timp în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Însă un număr tot mai mare de descoperiri arheologice și genetice – inclusiv urme de pași umani din New Mexico datate la aproximativ 23.000 de ani – sugerează că oamenii și-au croit drum pe continent mult mai devreme. Primii americani au călătorit probabil de-a lungul coastei Pacificului dinspre Beringia, puntea de uscat dintre Asia și America de Nord, care a apărut în timpul ultimului maxim glaciar, când straturile de gheață au blocat cantități mari de apă, provocând scăderea nivelului mării.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

Acum, reconstituirile paleoclimatice din nord-vestul Pacificului sugerează că gheața de mare ar fi putut fi o modalitate prin care oamenii s-au deplasat mai la sud.

Oamenii s-ar fi deplasat de-a lungul unei „autostrăzi de alge”

Ideea că primii americani ar fi putut călători de-a lungul coastei Pacificului nu este nouă. Oamenii se aflau probabil la sud de masivele calote de gheață care acopereau cândva o mare parte a continentului cu cel puțin 16.000 de ani în urmă.

Având în vedere că, de fapt, coridorul de gheață nu ar fi fost deschis cu mii de ani înainte de aceste sosiri timpurii, oamenii de știință au propus în schimb că oamenii s-ar fi deplasat de-a lungul unei „autostrăzi de alge”. Această teorie susține că primii americani au călătorit în America de Nord în bărci, urmând bunurile abundente găsite în apele de coastă.

„Autostradă de gheață” peste ape periculoase

Arheologii au găsit dovezi ale unor așezări de coastă în vestul Canadei care datează încă de acum 14.000 de ani. Însă, în 2020, cercetătorii au observat că apa dulce provenită de la topirea ghețarilor din acea perioadă ar fi putut crea un curent puternic care ar fi îngreunat deplasarea oamenilor de-a lungul coastei.

Pentru a obține o imagine mai completă a condițiilor oceanice în timpul acestor ferestre cruciale de migrație umană, Summer Praetorius de la US Geological Survey și colegii săi au analizat proxies climatice în sedimentele oceanice de pe coastă. Cele mai multe date provin din planctonul minuscul și fosilizat. Abundența și chimia acestor organisme ajută la reconstituirea temperaturilor oceanice, a salinității și a acoperirii cu gheață marină.

Echipa lui Praetorious a folosit modele climatice și a constatat că, în timpul apogeului ultimului maxim glaciar, acum aproximativ 20.000 de ani, curenții oceanici aveau o forță de peste două ori mai mare decât cea din prezent, din cauza vânturilor glaciare și a nivelului scăzut al mării. Deși nu este imposibil, pentru a vâsli împotriva lor, aceste condiții ar fi făcut ca deplasarea cu barca să fie foarte dificilă, a spus Praetorius.

Una dintre cele mai arzătoare dezbateri din arheologie

Cu toate acestea, înregistrările au arătat, de asemenea, că o mare parte din zonă a găzduit gheață de mare pe timp de iarnă până în urmă cu aproximativ 15.000 de ani. Fiind un popor adaptat la frig, ,,în loc să fie nevoiți să vâslească împotriva acestui curent glaciar oribil, poate că foloseau gheața ca platformă„, a spus Praetorius.

Oamenii din Arctica de astăzi se deplasează de-a lungul gheții marine cu sănii trase de câini și snowmobile. Este posibil ca primii americani să fi folosit, de asemenea, „autostrada de gheață marină” pentru a se deplasa și pentru a vâna mamifere marine, făcându-și încet-încet drum spre America de Nord în acest proces, a spus Praetorius. Datele climatice sugerează că condițiile de-a lungul rutei de coastă ar fi putut fi favorabile migrației între 24.500-22.000 de ani în urmă și 16.400-14.800 de ani în urmă, posibil ajutate de prezența gheții marine.

Va fi dificil de demonstrat faptul că oamenii foloseau gheața de mare pentru a călători, având în vedere că majoritatea siturilor arheologice se află sub apă.

Iar „autostrada de gheață marină” nu se exclude reciproc cu alte migrații umane mai îndepărtate, spune Praetorius. Modelele echipei arată că, curentul din Alaska s-a liniștit în urmă cu 14.000 de ani, ceea ce a facilitat deplasarea oamenilor cu barca de-a lungul coastei, scrie EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Adevărul despre băile cu apa rece ca gheața

De ce plutește gheața?

Ce au descoperit oamenii de știință sub gheața din Antarctica?

Urșii polari nu își vor mai putea hrăni puii, pe măsură ce schimbările climatice topesc gheața marină