Numele unui mare împărat roman, găsit pe un glonț vechi de 2.000 de ani

Un glonț din plumb în formă de migdală, inscripționat cu numele lui Iulius Cezar și al unui oraș necunoscut sugerează că populațiile indigene din Spania au susținut cauza viitorului dictator în timpul războiului său civil, care a avut succes acum mai bine de 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu. Cel mai probabil, glonțul a fost tras cu o praștie.

În calitate de general, Cezar a condus Armata romană către victorie în Războaiele galice (58-50 î. Hr.).

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Însă, nedorind să renunțe la puterea nou dobândită, a traversat celebrul râu Rubicon la 10 ianuarie 49 î. Hr., ceea ce l-a determinat pe principalul său rival politic, Pompei cel Mare, să declare că acțiunea echivalează cu o stare de război civil.

Ce spune glonțul despre bătăliile spaniole ale lui Cezar

Războiul civil al lui Cezar (49 – 45 î. Hr.) s-a întins pe teritoriul Europei, incluzând Italia, Grecia, Egipt, Africa, Spania și Peninsula Balcanică. Angajamentul final, la 17 martie 45 î. Hr. este cunoscut sub numele de Bătălia de la Munda, care a avut loc probabil în Andaluzia, în sudul Spaniei. Zeci de mii de soldați ai lui Pompei au fost uciși, iar Cezar s-a întors victorios la Roma.

Acum, analiza proiectilului unic din plumb dezvăluie detalii despre bătăliile spaniole. De exemplu, o inscripție de pe glonț indică un oraș antic care nu a fost niciodată menționat în înregistrările istorice ale războiului civil al lui Cezar, notează livescience.com.

Artefactul este cunoscut de specialiști sub numele de „glans inscripta” (un glonț inscripționat). Măsurând 4,5×2 centimetri și cântărind 71 de grame, proiectilul a fost realizat cu ajutorul unei matrițe în care a fost turnat plumb topit. Pe ambele părți ale matriței au fost gravate litere, rezultând un glonț cu inscripții în relief pe care se citește „IPSCA” pe o parte și „CAES” pe cealaltă. O parte a proiectilului a fost deformată, probabil din cauza impactului cu un obiect dur atunci când a fost lansat.

Glonțul, dovada propagandei politice

Cercetătorii au argumentat în studiul lor că „IPSCA” se referă aproape sigur la un oraș antic care a fost implicat în războiul civil dintre Cezar și Pompei, însă niciuna dintre primele surse scrise despre bătăliile din Spania nu menționează acest nume. Având în vedere că proiectilul a fost găsit în apropierea orașului Montilla – locația probabilă a orașului Munda în era romană – sunt mari șanse ca Ipsca să fi fost implicată în ultimele bătălii decisive ale războiului civil al lui Caesar.

„În secolul I î.Hr. au fost realizate multe astfel de gloanțe inscripționate, deoarece erau instrumente foarte utile pentru a adăposti mesaje scurte și foarte specifice”, a declarat autorul principal al studiului, Javier Moralejo Ordax, profesor de arheologie la Universitatea Autonomă din Madrid.

Mesajul de pe acest proiectil special a fost probabil menit ca propagandă politică și încurajare pentru trupele lui Cezar, a spus specialistul. Concret, glonțul transmitea faptul că Ipsca îl susținea pe Cezar mai degrabă decât pe Pompei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Locul în care a fost ucis Iulius Cezar poate fi acum vizitat

Test de cultură generală. În ce lună a fost înjunghiat Iulius Cezar?

Un sistem de apărare dezvoltat de Iulius Cezar a fost descoperit în Germania

Planta medicinală favorită a lui Iulius Cezar era Viagra Romei Antice, până când a fost eliminată de schimbările climatice