Epilepsia genetică ar putea fi tratată prin înlocuirea unei enzime „lipsă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători de la Francis Crick Institute (Anglia) a descoperit o nouă țintă de tratament pentru tulburarea de deficit CDKL5 (CDD), una dintre cele mai comune forme în care se manifestă epilepsia genetică.

CDD cauzează convulsii și dezvoltare afectată la copii, iar medicamentele sunt limitate la gestionarea simptomelor în loc să abordeze cauza principală a bolii. Tulburarea implică pierderea funcției unei gene care produce enzima CDKL5, care fosforilează proteinele, adăugând astfel o moleculă suplimentară de fosfat pentru a le modifica funcția.

• Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a…
• S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș…

În urma cercetărilor recente de la același laborator, care au arătat că un canal de calciu ar putea reprezenta o țintă pentru terapia CDD, echipa a identificat acum o nouă modalitate de a trata epilepsia genetică prin stimularea activității unei alte enzime pentru a compensa pierderea CDKL5.

Epilepsia genetică care influențează epilepsia genetică

Într-o cercetare publicată în Molecular Psychiatry, oamenii de știință au studiat șoareci care nu produc enzima CDKL5. Acești șoareci prezintă simptome similare cu cele ale persoanelor cu CDD, cum ar fi o învățare sau interacțiune socială afectată.

Cercetătorii au identificat mai întâi că CDKL5 este activ în celulele nervoase ale șoarecilor, dar nu și într-un alt tip de celulă cerebrală numită astrocit. În celulele nervoase, au măsurat nivelul de fosforilare a EB2, o moleculă cunoscută ca țintă pentru CDKL5, pentru a înțelege ce se întâmplă atunci când CDKL5 nu este produsă.

În mod interesant, chiar și la șoarecii care nu produc CDKL5, încă exista o fosforilare a EB2, ceea ce sugerează că o altă enzimă similară trebuie, de asemenea, să poată fosforila molecula.

Prin examinarea enzimelor similare cu CDKL5, cercetătorii au identificat-o pe una numită CDKL2, care vizează, de asemenea, EB2 și este prezentă în neuronii umani. La șoarecii atât fără CDKL5, cât și fără CDKL2, fosforilarea rămasă a EB2 a scăzut aproape complet, scrie Medical Xpress.

Noi tratamente potențiale

Cercetătorii au concluzionat că, deși cea mai mare parte a activității provine de la CDKL5, aproximativ 15% provine de la CDKL2, iar restul de enzimă încă neidentificată.

Cercetarea lor sugerează că creșterea nivelului de CDKL2 la persoanele care au deficit de CDKL5 ar putea trata potențial unele dintre efectele asupra creierului din dezvoltarea timpurie.

„CDD este devastatoare, afectând copiii mici de la naștere, și nu știm prea multe despre motivul pentru care pierderea acestei enzime este atât de dezastruoasă pentru creierul aflat în dezvoltare. Prin această cercetare, am identificat o posibilă modalitate de a compensa pierderea CDKL5. Dacă putem crește nivelurile de CDKL2, am putea într-o bună zi opri dezvoltarea sau agravarea simptomelor”, a declarat Sila Ultanir, lidera grupului de cercetare de la Kinases and Brain Development Laboratory din cadrul Crick.

Cercetătorii investighează acum dacă șoarecii fără CDKL5 pot fi tratați prin stimularea celulelor cerebrale pentru a produce mai mult CDKL2. Laboratorul colaborează, de asemenea, cu companii de biotehnologie pentru a identifica molecule care să crească CDKL2 pentru posibile noi medicamente pentru CDD.

„Descoperirile noastre oferă noi perspective asupra expresiei și reglării CDKL5 în creier. Mai mult, identificarea CDKL2 ca o enzimă compensatorie potențială oferă speranță pentru descoperirea unor tratamente mai bune care ar putea face cu adevărat o diferență în viața copiilor cu această afecțiune devastatoare. Această cercetare le datorează succesul tuturor autorilor implicați în publicație, dar și sprijinului neclintit pe care l-am primit de la echipele tehnice de la Crick”, a declarat Margaux Silvestre, fostă doctorandă la Crick, acum cercetătoare postdoctorală la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului din Frankfurt (Germania).

Vă recomandăm să citiți și:

Stresul financiar afectează sănătatea mai mult decât doliul, arată un studiu

A fost găsită o legătură ciudată între tulburarea obsesiv-compulsivă și moartea prematură

Tot mai multe dovezi arată că boala Alzheimer a fost răspândită prin tratamente care sunt astăzi interzise

Amnezia după o leziune la cap ar putea fi cândva reversibilă, sugerează studiile