Amnezia după o leziune la cap ar putea fi cândva reversibilă, sugerează studiile

Un nou studiu efectuat pe șoareci a indică posibilitatea încurajatoare ca amnezia după o leziune la cap să poată fi reversibilă.

Leziunile la cap repetate, cum ar fi cele experimentate de jucătorii profesioniști de fotbal și de alți sportivi, este cunoscută drept un factor de risc pentru boli neurodegenerative pe termen lung.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Loviturile puternice la cap pe parcursul unei cariere sportive sau în timpul unei perioade în armată, de exemplu, pot duce în cele din urmă la o condiție numită encefalopatie traumatică cronică (CTE), care poate fi însoțită de pierdere de memorie, confuzie, depresie și schimbări de personalitate.

Cu toate acestea, nu este nevoie să experimentați o leziune gravă la cap pentru a fi expus la riscuri. În medie, jucătorii de fotbal amatori au parte de 21 de impacturi la cap pe săptămână, 41 pentru jucătorii defensivi, iar oamenii de știință depun eforturi susținute pentru a înțelege ce pot însemna chiar și impacturile relativ blânde pentru viitorul jucătorilor.

Amnezia după o leziune la cap ar putea fi inversată

O echipă de oameni de știință de la Centrul Medical al Universității Georgetown (SUA) a descoperit anterior un mecanism adaptativ în creier care modifică modul în care sinapsele funcționează în răspuns la traumele la cap. Acest lucru, la rândul său, poate face dificilă fixarea unor amintiri noi sau recuperarea celor vechi. Utilizând aceste cunoștințe, echipa și colaboratorii lor de la Trinity College Dublin (Irlanda) au găsit o modalitate de a face ca un grup de șoareci să-și amintească ceva uitat după o leziune ușoară la cap, scrie IFL Science.

„Cea mai mare parte a cercetării în acest domeniu s-a desfășurat pe creieri umani cu encefalopatie traumatică cronică (CTE), care este o boală degenerativă a creierului întâlnită la persoanele cu o istorie de impact repetat la cap”, a declarat investigatorul principal, dr. Mark Burns.

„În schimb, obiectivul nostru a fost să înțelegem cum se schimbă creierul în răspuns la impacturile la cap de nivel scăzut pe care le experimentează mulți tineri jucători de fotbal în mod regulat”, a continuat el.

În acest sens, cercetătorii au luat două grupuri de șoareci și le-au expus la o situație care ar provoca frică. După ce au învățat răspunsul la frică și l-au fixat în memorie, un grup de șoareci a fost expus la multiple impacturi ușoare la cap pe parcursul unei săptămâni, imitând o săptămână din viața unui jucător de fotbal universitar mediu. Ceilalți șoareci au acționat ca grup de control, fără a primi leziuni la cap.

Ce experimente au făcut oamenii de știință?

După o săptămână, șoarecii care au experimentat traume repetate la cap nu-și mai puteau reaminti frica pe care o învățaseră; dar aceștia nu erau șoareci obișnuiți. Fuseseră modificați genetic astfel încât oamenii de știință să poată vizualiza neuronii implicați în formarea noii amintiri în creierele lor, „engrama de memorie”.

Chiar și după toate acele lovituri la cap, engrama de memorie rămânea intactă și arăta la fel ca în cazul șoarecilor care avuseseră parte de o săptămână fără traume la cap. Singura diferență era că șoarecii răniți nu mai puteau activa această engramă.

„Suntem buni la asocierea amintirilor cu locuri, și asta pentru că fiind într-un loc sau văzând o fotografie a unui loc cauzează reactivarea engramelor noastre de memorie”, a explicat dr. Daniel P. Chapman.

„Atunci când șoarecii văd camera în care au învățat pentru prima dată amintirea, șoarecii de control își pot activa engrama de memorie, dar cei cu impact la cap nu pot. Acesta este lucrul care cauzează amnezia după o leziune la cap”, a continuat Chapman.

Amnezia după o leziune la cap poate fi inversată și la oameni?

Din fericire pentru șoareci, există o modalitate pentru oamenii de știință de a activa manual celulele engramelor, folosind lasere. Din păcate pentru noi, tehnica este prea invazivă pentru a fi utilizată la oameni, dar demonstrează că reactivarea unei amintiri presupus pierdute este teoretic posibilă.

„Studiem în prezent mai multe tehnici non-invazive pentru a încerca să-i comunicăm creierului că nu mai este în pericol și să deschidem o fereastră de plasticitate care să reseteze creierul la starea sa anterioară”, a spus Burns.

Deși aceste constatări nu vor duce prea curând la un tratament în cazul oamenilor, ele reprezintă un pas important în înțelegerea modului în care trauma la cap poate duce la amnezie chiar și pe termen scurt și cum ar putea fi posibil să o rezolvăm.

Studiul este publicat în The Journal of Neuroscience.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au aflat de ce dragostea ne ia mințile

Ar putea pastilele care înlocuiesc exercițiile fizice să creeze o societate sănătoasă?

Cum poate aparatul RMN să rănească pacienții?

Cum au cucerit lumea tăițeii instant și care sunt pericolele pentru sănătate?