Vikingii și-ar fi modificat dinții ca simbol al inițierii

În epoca vikingilor, ar fi putut exista o modalitate sigură de a determina dacă un bărbat făcea parte dintr-o organizație de comercianți: vikingii și-ar fi modificat dinții ca simbol al inițierii.

Conform unei noi analize a modificărilor intenționate ale corpului făcută pe scheletele vikingilor, bărbații care intrau în profesia de negustor ar fi putut trece printr-un ritual interesant de inițiere, în care dinții lor erau marcați cu caneluri orizontale, semnalând astfel apartenența lor la o felie de breaslă.

• Un bărbat a făcut descoperirea vieții în grădina casei: o piatră cu inscripții, veche de 1.600…
• Test de cultură generală. Ce înseamnă SOS?

Pentru a cerceta motivul pentru care vikingii și-ar fi modificat dinții ca simbol al inițierii, autorii studiului au identificat un total de 130 de schelete din întreaga Scandinavie care purtau aceste șanțuri ciudate.

Deși este imposibil să se spună cu certitudine exact ce semnificau acestea, cercetătorii subliniază că șanțurile nu apar decât la „indivizii de gen masculin”, majoritatea cazurilor provenind din situri de comerț importante de pe insula Gotland, de pe coasta de est a Suediei.

Vikingii și-ar fi modificat dinții pentru a-și arăta apartenența la o breaslă

De exemplu, la cimitirul viking din Kopparsvik de pe Gotland, aproape toate scheletele cu dinți modificați au fost găsite într-o zonă a cimitirului care ar fi putut fi rezervată pentru indivizii non-locali, cum ar fi negustorii vizitatori. Autorii studiului „teoretizează, prin urmare, că obiceiul de a își pili dinții ar fi putut fi legat de activitățile de comerț ale unor grupuri mai mari de negustori profesioniști”, citează IFL Science.

„Conform acestei teorii, ar fi putut funcționa ca un ritual de inițiere și semn de identificare pentru un grup închis de negustori, ca un fel de precursor al breslelor ulterioare”, scriu aceștia.

Modul exact în care funcționau aceste prime uniuni comerciale vikinge este neclar, dar cercetătorii sugerează că arătând un set de dinți modificați, membrii ar fi putut avea anumite „avantaje comerciale, protecție sau alte privilegii”. În mod interesant, toate scheletele identificate de autori antedatează sfârșitul Epocii Vikingilor, moment în care aceste comunități comerciale par să fi devenit mai bine stabilite în Scandinavia, așa cum o demonstrează pietrele runice care menționează explicit „frați de breaslă”.

Chiar mai interesant, unii dintre cei cu dinți modificați sunt îngropați în moduri care sugerează că au fost uciși ritualic și, prin urmare, ar fi putut fi sclavi sau condamnați. Acest lucru indică faptul că apartenența la o frăție exclusivistă de negustori nu era permanentă și că chiar și cei care trecuseră prin inițiere ar fi putut suferi o „schimbare dramatică în identitatea lor socială”, ajungând chiar în robie.

O descoperire enigmatică

În plus față de acești bărbați cu dinți modificați, autorii studiului au identificat și rămășițele a trei femei ale căror cranii par să fi fost intenționat deformate în timpul copilăriei. De asemenea, aflate pe Gotland, aceste femei ridică o adevărată enigmă, deoarece practica modificării craniului este complet necunoscută în lumea vikingilor.

Prin urmare, cercetătorii se întreabă dacă femeile erau străine care veniseră să trăiască pe insulă cu rudele lor bărbați negustori sau posibil fiicele negustorilor vikingi de succes care s-au născut în locații îndepărtate unde modificarea craniului era practicată ca mijloc de semnificare a statutului de elită.

În cele din urmă, este imposibil să se spună cine au fost aceste femei sau de ce le-au fost deformate capetele, deși faptul că au fost îngropate în haine vikinge cu bijuterii bogate sugerează că au fost primite în societatea din Gotland.

Studiul a fost publicat în jurnalul Current Swedish Archaeology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un ou din era romană și-a păstrat lichidul intact până în prezent

Cei mai vechi copaci fosilizați din lume. Unde au fost descoperiți?

În primele orașe ale lumii nu ar fi existat inegalitate socială

Arheologii reconstruiesc pădurile antice