De ce unii oameni simt că sunt priviți deși nu este nimeni în jur?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te trezești singur în cameră și, dintr-o dată, ai senzația că cineva te privește. Poate ai văzut un film de groază sau ai citit un thriller și te întrebi dacă nu cumva e un criminal ascuns în camera ta. Te uiți în jur și deschizi ușa dulapului, dar nu găsești pe nimeni. De ce unii oameni se simt urmăriți deși nu este nimeni în jur?

Potrivit lui Leslie Dobson, psiholog clinic și medico-legal, există mai multe motive pentru care unii oameni se simt urmăriți. Aceste cauze acoperă un spectru larg, incluzând expunerea la cărți, filme sau știri înfricoșătoare; hipervigilența după un eveniment stresant sau traumatizant; și afecțiuni de sănătate mintală grave.

„În cazuri mai extreme, o persoană poate experimenta paranoia și hipervigilență, adesea legate de o afecțiune mintală subiacentă sau de o afecțiune fizică a creierului”, a declarat Dobson.

Creierul își dă seama când suntem priviți de altcineva

Desigur, uneori chiar suntem priviți. Oamenii probabil că au evoluat pentru a fi sensibili la privirea altei persoane, și s-a sugerat că creierul uman are o rețea neurală dedicată exclusiv procesării faptului de a fi privit, conform unui articol scris de Harriet Dempsey-Jones, cercetătoare postdoctorală în neuroștiințe cognitive la Universitatea din Queensland (Australia).

Este posibil ca atenția noastră asupra privirii de către ceilalți să fi apărut deoarece poate susține interacțiunile cooperative între oameni. Această abilitate nu este de obicei dificil de stăpânit; este destul de ușor să vedem unde se uită o persoană pentru că putem vedea unde sunt focalizate pupilele lor, iar cu vederea periferică putem observa indicii, cum ar fi limbajul corpului, care indică faptul că o persoană ne privește.

Dar uneori, chiar dacă nimeni nu ne privește, stimuli externi ne pot face să ne simțim speriați și să ne uităm în jur să vedem dacă suntem urmăriți. Acest lucru ar putea include vizionarea sau citirea unui thriller în care un protagonist este urmărit de o figură amenințătoare sau auzirea unui zgomot aleatoriu când suntem singuri acasă.

De ce unii oameni se simt urmăriți și când devine acest lucru o problemă?

Pentru persoanele care au experimentat evenimente traumatice, hipervigilența devine un mecanism de apărare menit să le protejeze de stresul viitor evitând pericolul, conform unui studiu din 2023 publicat în jurnalul Frontiers in Psychology. Simptome precum paranoia și anxietatea care apar de obicei după evenimente stresante pot apărea într-o regiune similară a creierului, a explicat Dobson.

„Amigdala procesează emoțiile, cum ar fi stresul și anxietatea. Dacă este hiperactivă sau afectată de leziuni fizice sau de factori de stres traumatizanți în curs de desfășurare, ar putea duce la răspunsuri emoționale crescute, cum ar fi perceperea amenințării”, a spus ea pentru Live Science.

Nu este neobișnuit ca oamenii să se simtă priviți, a spus și dr. Alice Feller, psihiatru clinic în California. Deci, cum faci diferența între precauția rezonabilă și o problemă mai serioasă?

Problema apare atunci când cineva simte constant că este urmărit sau este paranoic în legătură cu acest lucru pentru o perioadă lungă de timp.

„Într-o boală mintală, ceea ce se întâmplă este că pierzi acea abilitate de a te întreba dacă este doar o senzație, știi, îți pierzi perspectiva asupra propriului tău proces corporal și mintal. Poți face o analiză a realității, dar aceasta nu persistă neapărat”, a spus Feller.

Unii oameni se simt urmăriți. Ce ar trebui să facă în legătură cu asta?

De exemplu, simptomele schizofreniei includ hipervigilența și paranoia, care pot include delirul că cineva te privește. Cercetările sugerează că, la persoanele cu schizofrenie, paranoia este asociată cu activitate anormală în sistemul limbic, o parte a creierului care include amigdala și controlează răspunsurile noastre comportamentale emoționale și de supraviețuire, cum ar fi răspunsul de luptă sau fugă.

Un studiu din 2022 explică faptul că, la pacienții cu schizofrenie, paranoia a fost asociată cu o creștere a fluxului de sânge în repaus în amigdală. În plus, conectivitatea neobișnuită dintre amigdală și alte zone ale creierului, cum ar fi cortexul vizual, hipocampul și cortexul prefrontal, a fost legată de paranoia, sugerând că „paranoia actuală este legată de o conectivitate aberantă în circuitul limbic de bază”, sugerând „ o procesare amplificată a amenințărilor și o reglare a emoțiilor afectată”.

Indiferent de cauză, atât Feller, cât și Dobson au spus că merită să cauți ajutor pentru sănătatea mintală dacă experimentezi paranoia persistentă. Acest lucru este valabil mai ales dacă senzația de a fi urmărit apare în ciuda dovezilor fizice că nu există nimeni altcineva în jur sau dacă anxietatea de a fi urmărit devine mai gravă.

„Încurajez oamenii să caute intervenție mintală și medicală atunci când încep să observe că au dificultăți, în loc să încerce să treacă peste. Intervenția timpurie este cheia. Dacă o persoană se confruntă cu mai multe zile de dificultăți decât de obicei sau dacă locul de muncă, educația sau relațiile lor încep să aibă dificultăți, este important să fie văzută de un profesionist”, a spus Dobson.

Vă recomandăm să citiți și:

Materialul care elimină 96% dintre particulele de virus cu care intră în contact

Oamenii de știință au identificat 4 tipuri de somn. Cum influențează sănătatea?

Aditivii din țigările electronice afectează o membrană vitală din plămâni

De ce sunt importanți magneții de frigider aduși din vacanță?