„Săracii” oameni bogați. Cu ce probleme se confruntă milionarii și miliardarii?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Contrar percepției publice, cei extrem de bogați se confruntă adesea cu aceleași probleme emoționale ca și restul oamenilor. Terapeuții care îi consiliază pe milionari și miliardari au dezvăluit pentru CNBC că aceștia se luptă cu sentimente de izolare, depresie și paranoia.

„Majoritatea oamenilor nu pot înțelege cum pot avea probleme oamenii bogați. Ei resping preocupările de sănătate mintală ale oamenilor bogați ca fiind nesemnificative și de o importanță redusă”, a declarat Paul Hokemeyer, un psihoterapeut clinic care îi tratează pe cei ultra-bogați.

Potrivit terapeuților cu care a vorbit CNBC, de cele mai multe ori, cei super-bogați se luptă, printre altele, cu sentimente de izolare, depresie și paranoia – un spectru de emoții pe care mulți alții tind să le împărtășească.

„Oamenii au tendința de a te vedea ca fiind norocos și fericit”

O problemă de top de care suferă clienții lui Hokemeyer este izolarea cronică.

„Ei trăiesc într-un loc atât de rarefiat al celor 1% din top, unde există foarte puțini oameni care împărtășesc realitățile lumii lor”, a declarat Hokemeyer, care a adăugat că, adesea, cei super-bogați nu pot fi pe deplin siguri dacă oamenii îi plac pentru ceea ce sunt sau pentru ceea ce au.

Relațiile lor devin definitorii pentru ceea ce pot oferi celorlalți, mai degrabă decât pentru ceea ce sunt ei înșiși.

„Oamenii au tendința de a te vedea ca fiind norocos și fericit – niciuna dintre cele două nu poate fi adevărată”, a declarat Amanda Falkson, psihoterapeut.

Bombardați de un flux nesfârșit de solicitări

Ea a remarcat că și cei foarte bogați se confruntă cu o gamă largă de emoții, cum ar fi durerea, traumele, pierderile și relațiile dificile. Dar, pe lângă acestea, se confruntă și cu presiunea asupra modului în care sunt cheltuiți banii și în cine să aibă încredere.

De asemenea, bogăția îi poate determina pe oamenii din jurul celor super-bogați să îi privească ca pe niște obiecte, a observat Hokemeyer.

Hokemeyer explică că cei bogați sunt adesea priviți ca niște ținte de către cei din jur, iar relațiile lor pot fi contaminate de interese ascunse. Prin urmare, bogații ajung să fie mai suspicioși față de motivele celorlalți de a se apropia de ei.

Clienții psihoterapeutului sunt adesea bombardați de un flux nesfârșit de solicitări.

Prin urmare, poate fi greu să se calibreze dinamica relațiilor dintre persoanele bogate, ai căror parteneri nu au aceeași avere sau venituri, a spus Hokemeyer.

Adesea, soțul/soția care este mai înstărit(ă) poate simți că este „folosit(ă)” pentru banii săi, iar partenerul cu mai puțină putere financiară poate fi uneori stereotipizat(ă) drept „căutător(ă) de aur” sau privit(ă) negativ.

Afluxul brusc de bogăție duce la provocări

Există, de asemenea, o diferență între cei care și-au câștigat averea în comparație cu cei care au moștenit-o sau au dat brusc peste o sumă mare de bani.

Oamenii care au devenit bogați ca urmare a propriilor realizări au ceea ce se numește un locus intern de control puternic, a spus Hokemeyer. Aceștia se simt stăpâni și responsabili de traiectoria vieții lor și sunt încrezători în capacitatea lor de a face din nou bani în cazul în care îi pierd.

Dimpotrivă, cei care dobândesc brusc o avere – fie printr-o moștenire sau prin vânzarea unei afaceri – ar putea să se adapteze mai greu la noua lor putere de cumpărare, la noul statut și la noile circumstanțe, au spus psihoterapeuții. De asemenea, aceștia sunt mai puțin încrezători în gestionarea și menținerea averii lor.

Afluxul brusc de bogăție poate duce adesea la provocări de identitate existențială și la tensiuni asupra relațiilor, a spus Falkson.

„Atunci când nu mai este nevoie să muncești, de unde îți iei sentimentul de sens, scop și structură? Devii un simbol de dolar ambulant? Unde mă încadrez din punct de vedere social acum că nu mai fac parte din vechea mea lume?”, a spus ea, exprimând unele dintre preocupările clienților săi.

„Bogăția nu ne înlătură nevoile umane. Iar a avea un sens și un scop în viață sunt nevoi foarte importante”.