Witold Pilecki, spionul polonez de la Auschwitz

Witold Pilecki, luptător și membru al rezistenței poloneze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a rămas în istorie pentru curajul său incredibil și decizia voluntară de a fi închis în lagărul de concentrare de la Auschwitz pentru a aduna informații și a organiza rezistența împotriva naziștilor.

Născut la 13 mai 1901 în Olonets (în prezent Karelia, Rusia), într-o familie aristocratică, Pilecki a servit ca ofițer în armata poloneză în timpul războiului polono-sovietic din 1919-1920, fiind decorat pentru actele sale eroice, ulterior devenind ofițer de cavalerie și ofițer informator.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Când Polonia a fost ocupată de naziști, în 1939, Pilecki s-a alăturat rezistenței poloneze în plină expansiune, a cofondat organizația de rezistență Armata Secretă Poloneză, iar în 1940 a conceput un plan de a se infiltra la Auschwitz, care la acea vreme era în principal un lagăr de prizonieri politici polonezi, și de a aduna informații despre atrocitățile naziste.

Pilecki a fost arestat în mod deliberat la 18 septembrie 1940 și a fost trimis la Auschwitz sub identitatea falsă de „Tomasz Serafiński”. În interiorul lagărului, a organizat o rețea de rezistență, a colectat informații despre operațiunile lagărului și a trimis rapoarte către rezistența poloneză și către Aliați. Rapoartele sale s-au numărat printre primele relatări cuprinzătoare despre Holocaust.

Nimic nu l-ar fi putut pregăti pe Witold Pilecki pentru brutalitatea pe care a găsit-o acolo. Gărzi în masă controlau și păzeau Auschwitz-ul. Crematoriul era functional. Iar singura cale de ieșire de acolo, așa cum îi informase un alt gardian pe deținuți, era „prin coșul de fum”. „Nimeni să nu-și imagineze că va părăsi vreodată acest loc în viață. Rațiile v-au fost calculate astfel încât veți supraviețui doar șase săptămâni”.

Astfel a trăit Witold Pilecki timp de 2 ani și jumătate. În mizerie, teroare și abuz. „În timp ce Pilecki și alți prizonieri mureau de foame, păduchii și gândacii se ospătau din ei. Focare de tifos dominau regulat lagărul. Sarcinile de muncă erau epuizante. Gardienii erau întotdeauna dispuși și bucuroși să îi pedepsească pe deținuti care, la limita disperării, ajunseseră să se fure între ei, să se trădeze unii pe alții pentru câteva resturi de mâncare. Mulți s-au sinucis sărind în gardul electrificat”, scrie Washington Post.

Dar în tot acest timp, Pilecki își punea planul în aplicare. A organizat rezistența, la început cu doar câțiva oameni, după care a reușit să adune aproape o mie care au format o rețea pentru a fura și distribui alimente și îmbrăcăminte suplimentare, pentru a sabota planurile naziștilor, pentru a ascunde deținuții răniți și bolnavi și pentru a le ridica moralul prizonierilor prin sentimentul de fraternitate și prin vești regulate aduse de afară.

„Începând din octombrie 1940, clandestinii au colaborat pentru a transmite mesaje către rezistența ce se afla în exterior. (…) În primele zile ale lagărului de la Auschwitz, câțiva prizonieri reușeau să obțină eliberarea dacă familiile lor plăteau mite suficient de mari”. Atunci când, Wielopolski, unul dintre prizonieri, a fost lăsat să plece, Pilecki l-a ajutat să învețe pe de rost un raport, informațiile transmise din interior de Pilecki, cu ajutorul deținutului eliberat, reușind să ajungă până la cele mai înalte niveluri din Londra.

„Primul său mesaj a fost tranșant: Bombardați Auschwitz. (…) Condițiile sunt îngrozitoare. Naziștii trebuie opriți. (…) Britanicii au luat în considerare cererea lui Pilecki la începutul anului 1941, dar nu au concretizat-o. Statele Unite nu intraseră încă în război, iar Forțele Aeriene Regale Britanice aveau mai puțin de 200 de avioane, toate fără radar. Aceasta ar fi întins limitele capacității lor de combustibil. Iar britanicii nu aveau niciun precedent de a acționa din motive umanitare”.

Fiecare mesaj trimis afară de Pilecki era tot mai alarmant. „Naziștii fac experimente medicale dezgustătoare pe pacienții din spitalul lagărului. Naziștii au ucis mii de prizonieri de război sovietici în cadrul unei execuții în masă. Naziștii testează o metodă de gazare în masă a prizonierilor. Lagărul se extinde. Trenuri imense în care evreii sunt gazați și incinerați. Sute de mii de bărbați, femei și copii au fost uciși”.

Când era mai mult decât evident că aliații nu aveau să intervină și să ajute, Pilecki a decis că era timpul să plece. Și-a plănuit evadarea înainte cu luni de zile și a reușit, împreună cu alți doi deținuți, să fugă prin brutăria lagărului, în primele ore ale zilei de 27 aprilie 1943. De acolo, a plecat spre Varșovia, unde s-a reîntâlnit pentru scurt timp cu soția și copiii săi, după care și-a continuat activitățile de rezistență și a luptat în Revolta din Varșovia din 1944 împotriva ocupației germane.

Din păcate, după război, eforturile eroice ale lui Pilecki au fost în mare parte ignorate de autoritățile comuniste din Polonia, iar acesta a fost arestat și executat în 1948 sub acuzații false de spionaj și trădare.

Înaintea execuției, Pilecki ar fi spus „am încercat să-mi trăiesc viața astfel încât, în ceasul morții mele, să simt mai degrabă bucurie decât teamă”.

Abia după căderea comunismului în Polonia povestea lui Pilecki a căpătat o recunoaștere și o apreciere mai largă pentru curajul și sacrificiul său. Astăzi, Witold Pilecki este considerat un erou național în Polonia și o sursă de inspirație pentru dedicarea sa de nezdruncinat în lupta împotriva tiraniei și pentru documentarea ororilor Holocaustului.

În 1931, Pilecki s-a căsătorit cu Maria Pilecka și au avut împreună doi copii, o fiică cu numele Zofia Pilecka și fiul Pilecki. Zofia și Andrzej Pilecki erau adolescenți în perioada postbelică din Polonia, când au aflat despre acțiunile eroice ale tatălui lor la Auschwitz, deși rapoartele false care ajunseseră și la ei îl prezentau pe tatăl lor ca fiind un trădător și dușman al statului. Adevărul l-au descoperit în 1990.

În 2006, a fost lansat pe marile ecrane un film care a portretizat viața lui Witold Pilecki – „Smierc Rotmistrza Pileckiego” („The Death of Captain Pilecki). Epilogul peliculei, îl arată pe actorul care l-a interperat pe Witold Pilecki, Marek Probosz, pășind prin fața aceleiași închisori în care a fost executat Pilecki în timp ce spune: „Spre surprinderea noastră, așa îți dai seama că trăiești într-o Polonie liberă. Prin faptul că poți vorbi despre Pilecki și nimeni nu te va scuipa în față sau te va înjunghia”.

Una dintre străzile Varșoviei poartă numele Witold Pilecki.

Surse:

https://www.washingtonpost.com/history/2020/01/26/pilecki-auschwitz-polish-resistance/

https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=129956107

Vă mai recomandăm să citiți și:

Avertismentul pe care l-a primit Carol al II-lea în aprilie 1940: URSS-ul duce în România o politică de spionaj și de propagandă de proporții „planetare”

Un fost jurnalist francez a spionat pentru KGB vreme de 35 de ani

Când Bucureștiul „mișuna de spioni”

Agentul 355, femeia spion care a schimbat cursul Revoluției Americane