Cum „se trezesc” oamenii din comă?

O persoană aflată în comă se poate trezi uneori după luni, ani sau chiar zeci de ani de când și-a pierdut cunoștința, aparent din senin. Unul dintre cele mai memorabile cazuri este cel al lui Munira Abdulla, o femeie care a intrat în comă după un accident de mașină în 1991 și care s-a trezit după 27 de ani.

Dar cum se poate trezi cineva din comă, după o stare prelungită de inconștiență profundă? „Răspunsul pe scurt este că nu știm cu adevărat”, a declarat Martin Monti, profesor de psihologie la UCLA, care studiază acest fenomen.

Pentru ca o comă să apară, trebuie să existe un factor la nivelul creierului – cum ar fi o leziune, o inflamație sau o infecție. Înainte ca o persoană să se poată trezi, creierul său trebuie să se recupereze fie prin regenerarea neuronilor afectați, fie prin extinderea altor rețele cerebrale pentru a prelua sarcina regiunii cerebrale lezate.

Dar această recuperare fizică a rețelelor cerebrale nu este suficientă de una singură, deoarece coma încetinește, de asemenea, activitatea creierului.

„Totul devine un pic mai tăcut”, a spus Monti. Astfel, în această stare, rețelele cerebrale nu comunică la fel de eficient ca de obicei. Creierul ar putea avea nevoie de un fel de pornire rapidă pentru a reveni la viteză și pentru a determina pe cineva să se trezească.

Creierul trebuie să se recupereze

Așadar, ce ar putea declanșa o astfel de pornire în creier? O modalitate ar putea fi utilizarea de către medici a amantadinei, un medicament care se crede că mărește cantitatea de dopamină din creier, a spus Monti. Medicamentul, folosit uneori pentru boala Parkinson, este considerat a crește cantitatea de dopamină eliberată de neuroni, împiedicând în același timp reciclarea prea rapidă a acesteia.

Dopamina este un mesager chimic sau neurotransmițător care este crucial pentru comunicarea între rețelele cerebrale, a explicat Monti. În special, dopamina este esențială în rețelele implicate în controlul mișcărilor și în comportamentul motivat. Persoanele aflate în comă au mai puțină dopamină disponibilă decât în stare conștientă, potrivit unui studiu din 2010 în revista Medical Hypotheses.

Un studiu din 2012 publicat în New England Journal of Medicine a constatat că amantadina a îmbunătățit starea de conștiență la persoanele care se aflau într-o stare vegetativă sau minim conștientă cauzată de o leziune cerebrală traumatică.

Studii ulterioare au constatat că aceasta ajută, de asemenea, la recuperarea tulburărilor de conștiență la cei cu leziuni cerebrale netraumatice, cauzate de accident vascular cerebral sau înec, de exemplu. Cu toate acestea, nu există dovezi că medicamentul îmbunătățește rezultatele pe termen lung pentru persoanele care se trezesc din comă.

Structura creierului trebuie să fie intactă

„Există multe alte tehnici care au fost încercate și care prezintă dovezi favorabile sau nu”, a spus Monti. „Toate acestea tind să se bazeze pe același principiu, de stimulare a creierului„.

O altă abordare este stimularea cerebrală profundă, care presupune implantarea chirurgicală a unor electrozi în adâncul creierului pentru a furniza o cantitate mică de electricitate care excită neuronii din apropiere. Această stimulare vizează adesea talamusul, o regiune a creierului necesară pentru atenție și excitare, care este adesea implicată în leziunile cerebrale care duc la comă, potrivit unui studiu de revizuire din 2018 publicat în revista Neurosurgical Focus.

O altă tehnică, cu ultrasunete, încearcă ceva similar cu ajutorul vibrațiilor ultrasonice și fără intervenție chirurgicală. Stimularea magnetică este o altă tehnică neinvazivă care poate stimula celulele din profunzimea creierului, scrie LiveScience.

Pentru ca oricare dintre aceste terapii să accelereze revenirea cuiva la cunoștință, structura creierului în sine trebuie să fie însă intactă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Câte informații poate reține creierul? Cercetătorii s-au înșelat amarnic!

Cum a fost creat un „computer viu” cu 16 mini-creieri făcuți din țesut uman?

Un circuit unic în creierul uman are legătură cu indicele de masă corporală

Cercetătorii au găsit microplastice în cheagurile de sânge din inimă, creier și picioare