Cum a fost creat un „computer viu” cu 16 mini-creieri făcuți din țesut uman?

Start-upul FinalSpark, din Elveția, susține că a construit un procesor unic din 16 mini-creieri făcuți din țesut cerebral uman. Aceștia poziționează acest „computer viu” drept o alternativă la calculatoarele pe bază de siliciu.

Acum, alți cercetători pot accesa de la distanță biocomputerul start-upului, numit Neuroplatform, pentru a efectua studii, de exemplu, în domeniul Inteligenței Artificiale, care necesită în mod obișnuit resurse uriașe.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

„Unul dintre cele mai mari avantaje ale calculatoarelor biologice este că neuronii procesează informațiile folosind mult mai puțină energie decât calculatoarele digitale”, a scris Ewelina Kurtys, cercetătoare și consilier strategic la FinalSpark, într-o postare pe blogul companiei.

„Se estimează că neuronii vii pot folosi de peste 1 milion de ori mai puțină energie decât procesoarele digitale actuale”, a adăugat ea.

Cum a fost realizat acest „computer viu”?

Start-upul folosește organoide cerebrale, mici mostre de țesut cerebral uman derivate din celule stem neuronale, și le plasează într-un mediu special care menține aceste organoide vii. Apoi conectează acești mini-creieri la electrozi specializați pentru a efectua procesarea computerizată și conversiile digitale analogice pentru a transforma activitatea neuronală în informații digitale.

Conceptul de computer viu există de ceva timp. Anul trecut, de exemplu, oamenii de știință au conectat neuroni la circuite electrice, rezultând un dispozitiv capabil de recunoaștere vocală.

Aceste aparate neobișnuite au unele avantaje remarcabile față de omologii lor pe bază de siliciu, inclusiv o amprentă de carbon semnificativ mai mică.

„Am putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră”

„Acesta este unul dintre motivele pentru care utilizarea neuronilor vii pentru calcule este o oportunitate atât de atrăgătoare. Pe lângă posibilele îmbunătățiri în generalizarea modelelor de AI, am putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră fără a sacrifica progresul tehnologic”, a spus Kurtys.

FinalSpark speră că alte instituții vor folosi Neuroplatform pentru a avansa cercetarea biocomputerelor, poziționând acest instrument drept următorul pas în calculul AI.

Pe măsură ce companiile de AI solicită resurse pentru centrele de date, cu preocupări tot mai mari legate de emisiile de carbon și de apă, aceasta este o abordare inovatoare care ar putea aduce beneficii pe termen lung, scrie Futurism.

Vă recomandăm să citiți și:

Canabisul în concentrație mai mare, legat de un risc dramatic de episoade psihotice

Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare

Boala misterioasă care face ochii să strălucească precum o galaxie

Avertismentul oamenilor de știință: Roboții învață să mintă tot mai bine!