Un sindrom misterios și rar face ca organismul uman să „producă” alcool

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O femeie din Canada a trecut prin șapte episoade, produse de o boală misterioasă, care au făcut-o să se simtă beată, deși nu consumase alcool. A fost nevoie de doi ani până când a primit în cele din urmă un diagnostic: avea „sindromul de auto-beție”.

Este o afecțiune foarte rară și puțin înțeleasă, în care microbii din intestin încep să producă alcool.

Simptomele sindromului au multe asemănări cu semnele abuzului de alcool, cum ar fi somnolența, starea de spirit alterată și vărsăturile. Acest lucru face ca accesul la ajutorul medical potrivit să fie dificil.

Într-adevăr, o altă persoană cu acest sindrom din Belgia a fost acuzată de conducere sub influența alcoolului, deși nu a consumat alcool. Ulterior, a fost achitat de acuzații după ce mai mulți medici au fost de acord că suferea de el.

Numărul exact de persoane care suferă de această afecțiune nu este cunoscut și există doar câteva cazuri în literatura medicală. S-ar putea să existe mult mai multe persoane cu această afecțiune decât știm noi, dar primirea unui diagnostic poate fi dificilă, ceea ce poate limita numărul total de cazuri raportate.

O afecțiune foarte rară și puțin înțeleasă

Din dovezile adunate până în prezent, se pare că oamenii nu se nasc cu acest sindrom. În schimb, boala este declanșată de o perturbare a microbiomului intestinal. Pentru a face băuturi alcoolice, folosim drojdie pentru a fermenta zaharurile din carbohidrați. Acest lucru generează alcoolul din bere, vin și băuturi spirtoase.

Se crede că persoanele care suferă de sindrom au o creștere excesivă a unor tipuri similare de drojdie în intestine. Aceasta fermentează alimentele pe care le consumă, în special carbohidrații precum pâinea și zahărul, și le transformă în alcool.

Cea mai puternică dovadă pe care o avem în sprijinul acestei ipoteze este că medicamentele antifungice par să ajute pacienții. Medicamentele antifungice ucid drojdia care crește în intestin. Mai mulți pacienți cu această afecțiune au declarat că aceste tratamente au ajutat la dispariția simptomelor.

Limitarea cantității de drojdie din intestin – precum și a surselor de hrană pe care drojdia le folosește pentru a se dezvolta – poate ajuta la încetinirea producției interne de alcool. Dar este important de reținut că nu avem încă dovezi clinice specifice care să demonstreze că acest lucru funcționează la pacienți, așa că rămâne o teorie.

Microbii din intestin încep să producă alcool

Un studiu a comparat producția de alcool de la diferite specii de drojdie care se găsesc în intestinul uman. Rezultatele au arătat că o drojdie numită Saccharomyces cerevisiae a fost capabilă să producă cel mai mult alcool în condițiile testate. Saccharomyces este mai bine cunoscută sub denumirea de „drojdie de bere” și este aceeași specie care este folosită în mod obișnuit pentru a face pâine și bere.

Același studiu a constatat, de asemenea, producția de alcool și de la alte specii care aparțineau unei familii de drojdii numite Candida, care provoacă în mod obișnuit infecții cu drojdie la om. În cazul pacienților, creșterea cantității de drojdie, precum și Saccharomyces și Candida în intestin poate provoca fiecare episod al bolii lor.

Acest lucru ar putea fi cauzat de tipurile de alimente consumate, cum ar fi o dietă bogată în carbohidrați – și poate fi ameliorat prin urmarea unei diete sărace în carbohidrați, așa cum s-a observat în cazul pacientului canadian, scrie ScienceAlert.

Alți factori posibili de declanșare a sindromului ar putea include, de asemenea, utilizarea antibioticelor sau intervențiile chirurgicale la nivelul intestinelor, deoarece ambele au fost legate de creșterea crescută a ciupercilor intestinale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Câți oameni mor din cauza tutunului, alcoolului, fast-foodului și a combustibililor fosili în Europa?

De ce nu este bine să bei alcool, iar apoi să te culci în timpul unui zbor lung?

Un gel pe bază de lapte ar putea reduce efectele nocive ale alcoolului

Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson