Test de cultură generală. De ce nu te poți gâdila singur?

La un moment dat în viața ta, probabil că ai fost gâdilat, adică atins în mod repetat într-un fel care a provocat zâmbete, râsete și mișcări involuntare. Și te-ai întrebat de ce nu te poți gâdila singur.

Gâdilatul poate apărea în multe zone ale corpului, dar cele mai comune sunt coșul pieptului, axila și talpa. Gâdilatul apare de obicei în contextul relațiilor intime: părinții își gâdilă bebelușii și copiii mici; frații, partenerii romantici și prietenii apropiați se gâdilă uneori unii pe alții.

• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…
• Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Unii oameni par să fie mai sensibili la gâdilat decât alții. Unul dintre cele mai ciudate lucruri despre gâdilat este că este aproape imposibil să te gâdili singur. Dacă altcineva te poate face să râzi și să te miști involuntar atingându-te în coșul pieptului, de ce nu ai putea să faci același lucru singur?

De ce nu te poți gâdila singur?

Motivul pentru care nu te poți gâdila singur este că, atunci când îți miști o parte a corpului, o parte a creierului tău monitorizează mișcarea și anticipează senzațiile pe care le va provoca. De aceea, de exemplu, nu observi cu adevărat dacă brațul tău se freacă de corp atunci când mergi, dar vei fi surprins dacă altcineva te-ar atinge în același fel.

Dacă creierul nostru nu ar avea capacitatea de a urmări mișcările proprii ale corpului și senzațiile pe care acestea le provoacă, am simți constant că suntem atinși sau împinși, și ne-ar fi greu să ne concentrăm asupra altor lucruri. Gâdilatul auto-provocat este un exemplu extrem al acestui fenomen. Creierul tău știe că degetele care te ating în coșul pieptului sunt degetele tale, așa că diminuează răspunsul senzorial, explică Britannica.

Știința gâdilatului

Cum s-a aflat acest lucru? Oamenii de știință de la University College London (Anglia) au început prin utilizarea imagisticii funcționale a creierului pentru a compara cum răspund oamenii la gâdilatul auto-provocat și la cel provocat de o altă persoană.

Cercetătorii au descoperit că cortexul somatosenzorial (părțile creierului responsabile de senzațiile corporale) avea un răspuns mai redus la gâdilatul auto-provocat decât la gâdilatul extern. De asemenea, cercetătorii au observat o activitate care sugerează că cerebelul monitorizează mișcările și trimite semnale pentru a suprima răspunsul somatosenzorial atunci când o atingere este auto-generată.

Aceiași cercetători au încercat să vadă dacă ar putea păcăli creierul pentru a le permite mișcărilor auto-generate să creeze o senzație de gâdilat. Au construit o mașină de gâdilat care le permitea subiecților să își provoace singuri o senzație de gâdilat prin tragerea unei manete.

Oamenii de știință descoperit că puteau intensifica senzația de gâdilat pentru subiect adăugând o mică disociere între acțiunea de tragere a manetei de către subiect și acțiunea mașinii de gâdilat. Adăugarea unei întârzieri de mai puțin de o secundă între tragerea manetei de către subiect și acțiunea mașinii de gâdilat era suficientă pentru a păcăli creierul să simtă gâdilatul.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou spray nazal pentru Alzheimer elimină toxinele din neuroni

Cercetătorii spun că populația Pământului va atinge un maximum în 60 de ani, apoi va scădea

Test de cultură generală. De ce mâncau chinezii fosile de dinozaur?

Ștergerea „amintirilor rele” ar putea îmbunătăți tratamentul bolii Parkinson