Bebelușii expuși la două limbi în uter aud vorbirea diferit după naștere

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Este bine cunoscut faptul că bebelușii din pântece aud și învață despre vorbire, cel puțin în al treilea trimestru. De exemplu, s-a demonstrat că nou-născuții preferă deja vocea mamei lor, recunosc o poveste care le-a fost spusă în mod repetat în timpul sarcinii și pot distinge limba maternă a mamei lor. Dar ce se întâmplă cu bebelușii expuși la două limbi în uter?

Ceea ce nu se știa până acum era cum învață fetușii despre vorbire atunci când mama lor le vorbește într-un amestec de limbi. Acest lucru este comun: există 3,3 miliarde de persoane bilingve (43% din populația globală) și, în multe țări, bilingvismul sau multilingvismul este norma.

• Un studiu amplu arată că ne-am înșelat în privința postului. Cum ne afectează creierul?
• Test de cultură generală. Ce țări cuprinde Eurasia?

„Aici arătăm că expunerea la vorbirea monolingvă sau bilingvă are efecte diferite la naștere asupra ‘codificării neurale’ a tonului vocii și a sunetelor vocalice: adică modul în care informațiile despre aceste aspecte ale vorbirii au fost învățate inițial de către făt”, a declarat dr. Natàlia Gorina-Careta, cercetătoare la Institutul de Neuroștiințe al Universității din Barcelona (SUA) și autoare a unui nou studiu.

Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Human Neuroscience.

Cum înțeleg vorbirea diferit bebelușii expuși la două limbi în pântec?

„La naștere, bebelușii expuși la două limbi în uter par mai sensibili la o gamă mai largă de variații acustice ale vorbirii, în timp ce nou-născuții de la mame monolingve par a fi mai selectivi către limba unică la care au fost expuși”, spune cercetătoarea.

Gorina-Careta și colegii săi au realizat studiul în Catalonia, unde 12% din populație utilizează în mod obișnuit atât catalană, cât și spaniolă. Ei au recrutat mamele a 131 de nou-născuți de una până la trei zile (inclusiv două perechi de gemeni) de la Spitalul de Copii Sant Joan de Déu din Barcelona ca voluntari.

Dintre aceste mame, 41% au răspuns într-un chestionar că au vorbit exclusiv catalană (9%) sau spaniolă (91%) în timpul sarcinii, inclusiv atunci când vorbeau având burta în creștere. Celelalte 59% au vorbit în două limbi (cel puțin 20% din timp pentru a doua limbă): fie spaniolă și catalană sau o combinație a uneia dintre acestea cu limbi precum araba, engleza, româna sau portugheza, notează Eurek Alert.

„Limbile variază în aspectele temporale ale vorbirii, cum ar fi ritmul și accentuarea, dar și în informațiile despre ton și fonetică. Asta înseamnă că fetușii mamelor bilingve sunt expuși unui mediu acustic mai complex decât cei ai mamelor monolingve”, a spus dr. Carles Escera, profesor la același institut și unul dintre cei doi autori corespondenți ai studiului.

Percepția vocalelor

Cercetătorii au plasat electrozi pe fruntea bebelușilor pentru a măsura un tip particular de răspuns electrofiziologic al creierului: răspunsul de urmărire a frecvenței (FFR) la redarea repetată a unui stimul sonor selectat cu atenție, de 250 milisecunde, compus din patru etape: vocala /o/, o tranziție, vocala /a/ la un ton constant și /a/ crescând în ton.

„Vocalele contrastante /o/ și /a/ fac parte din repertoriul fonetic al ambelor limbi, spaniolă și catalană, ceea ce este parțial motivul pentru care le-am ales”, a explicat autoarea dr. Sonia Arenillas-Alcón, de la același institut.

„Sunetele de frecvență joasă precum aceste vocale sunt, de asemenea, transmise destul de bine prin pântec, spre deosebire de sunetele de frecvență medie și înaltă, care ajung la făt într-un mod degradat și atenuat”, explică ea.

FFR măsoară precizia cu care vârfurile de acțiune produse de neuroni în cortexul auditiv și trunchiul cerebral imită caracteristicile undei sonore a stimulului. Un FFR mai distinctiv este dovada că creierul a fost antrenat mai eficient să perceapă exact acel sunet. De exemplu, FFR poate fi utilizat ca o măsură a gradului de învățare auditivă, de experiență lingvistică și de antrenament muzical.

Autorii au arătat că FFR la redarea sunetului /o a/ era mai distinctiv, adică mai bine definit și cu un raport semnal-zgomot mai mare, la nou-născuții de la mame monolingve decât la nou-născuții de la mame bilingve.

Bebelușii expuși la două limbi sunt sensibili la o gamă mai largă de frecvențe

Aceste rezultate sugerează că creierul fetușilor de la mamele monolingve a învățat să devină maximum de sensibil la tonul unei singure limbi. În contrast, creierul fetușilor de la mamele bilingve pare să fi devenit sensibil la o gamă mai largă de frecvențe de ton, dar fără a genera răspunsul maxim la niciuna dintre ele. Poate exista astfel un compromis între eficiență și selectivitate în învățarea despre ton.

„Datele noastre arată că expunerea prenatală la limbă modulează codificarea neurală a sunetelor vorbirii, după cum se măsoară la naștere. Aceste rezultate subliniază importanța expunerii prenatale la limbă pentru codificarea sunetelor vorbirii la naștere și oferă noi perspective asupra efectelor acesteia”, a spus Escera.

„Pe baza rezultatelor noastre, nu putem face nicio recomandare pentru părinții multilingvi. Perioada sensibilă pentru achiziția limbii durează mult după naștere și, astfel, experiența postnatală poate să modifice mult schimbările inițiale suferite în pântec. Investigațiile viitoare asupra modului în care un mediu lingvistic bilingv modulează codificarea sunetelor în primii ani de viață vor aduce mai multă lumină asupra acestui subiect”, a concluzionat autorul dr. Jordi Costa Faidella, profesor asociat la același institut.

Vă recomandăm să citiți și:

Au fost găsite „concentranții semnificative” de microplastice în testiculele umane

Erbicid controversat, găsit în mai bine de jumătate dintre probele de spermă

S-a confirmat: exercițiile fizice încetinesc percepția asupra timpului!

Peste 57.000 de celule și 150 de milioane de conexiuni, prezente într-o mostră infimă de creier uman