César Ritz, regele hotelurilor. Primul, marele hotelier modern, cel care a creat conceptul de „grand hotel”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

César Ritz (1850 – 1918), născut Cäsar Ritz, a fost un hotelier elvețian și fondatorul mai multor hoteluri, dintre care cele mai cunoscute sunt Hôtel Ritz din Paris și hotelurile Ritz și Carlton din Londra. Împreună cu talentele culinare ale partenerului său, francezul Auguste Escoffier (1846 – 1935) – denumit Regele Bucătarilor și Bucătarul Regilor, Ritz a reușit să construiască în timp un renume al afacerilor sale sinonim cu luxul, opulența și rafinamentul în materie de servicii hoteliere.

Inaugurarea primului hotel The Ritz din Londra a avut loc la 25 mai 1906 la Paris, la acea vreme fiind considerat unul dintre cele mai mari și mai frumoase hoteluri din lume. De-a lungul timpului, oaspeți de seamă i-au trecut pragul, printre personalitățile lumii care s-au cazat la Ritz numărându-se Marcel Proust, prim balerina rusoaică Anna Pavlova care, de altfel, a și dansat acolo în 1912, Paul Getty – industriașul petrolier britanic de origine americană care a fondat Getty Oil Company, Winston Churchill, Dwight Eisenhower, Charles de Gaulle, Charilie Chaplin, Nöel Coward, Roger Moore, Regina Elisabeta, Jackie Onassis – care descria hotelul ca fiind „de vis” și mulți, mulți alții. În ianuarie 2002, The Ritz a primit un mandat regal pentru servicii de banchet și catering. Acordat de Alteța Sa Regală Prințul de Wales, The Ritz London este primul și singurul hotel care a fost onorat cu acest prestigios premiu.

În 1999, comedia romantică a lui Richard Curtis, care i-a avut în rolurile principale pe Julia Roberts și Hugh Grant, a conținut câteva scene filmate la The Ritz din Londra.

Primul hotel Ritz din Paris, situat la numărul 15 din Place Vendôme, a fost deschis la 1 iunie 1898, și a fost primul hotel din lume care a avut electricitate la fiecare etaj, precum și camere cu baie proprie, un lux rar într-o epocă în care facilitățile comune erau mai frecvente. Decorul somptuos al hotelului, serviciile impecabile și atenția la detalii au atras oaspeți de profil înalt din întreaga lume, inclusiv membri ai familiilor regale, celebrități și demnitari. De-a lungul anilor, acesta și-a păstrat reputația de unul dintre cele mai prestigioase hoteluri din lume.

César Ritz, regele hetelierilor, s-a născut în satul elvețian Niederwald, la 23 februarie 1850, fiind cel mai mic dintre cei treisprezece copii ai unei familii de țărani săraci. La vârsta de 12 ani a fost trimis ca intern la colegiul iezuit din Sion, iar la 15 ani a devenit ucenic somelier la un hotel din Brig, fiind dat afară destul de repede de către proprietarul hotelului după ce i-a aruncat în față că „nu vei reuși niciodată în industria hotelieră”. César, deloc descurajat, și-a continuat aventura în viață plecând la Paris cu gândul de a deveni ospătar într-unul dintre celebrele restaurante, lucru pe care l-a dus la bun sfârșit deoarece ambiția și seriozitatea sa, ospitalitatea, talentul pentru rafinament și serviciile de lux, cât și dorința de perfecționare l-au ajutat să avanseze în diverse instituții, devenind destul de repede cunoscut pentru gustul său impecabil, farmecul și capacitatea de a satisface capriciile înaltei societăți.

Ritz a reușit să se angajeze la cel mai bun restaurant din Paris, Voisin, până când, conform britannica.com, asediul Parisului din 1870 a cauzat penuria de alimente și combustibil ceea ce a dus la închiderea restaurantrului. După Războiul franco-german însă, Ritz s-a angajat ca maitre d’hotel la Hotel Splendide din Paris, intrând din nou în contact cu celebrități și persoane bogate, după care, a lucrat în mai multe hoteluri din zone turistice europene, între 1877 și 1887, devenind directorul, pe timpul verii, al luxosului Grand Hotel National din Lucerna, Elveția, mai apoi fiind numit manager general al Grand Hotel din Monte Carlo, unde l-a cunoscut pe cel ce avea să devină marele bucătar Auguste Escoffier, viitorul său colaborator și partener de afaceri. În 1887, au deschis împreună un restaurant în Baden-Baden și, impresionat de o petrecere organizată la restaurantul lor, Richard D’Oyly Carte – agent de talente, impresar de teatru, compozitor și hotelier englez – l-a invitat pe Ritz să se ocupe de hotelul Savoy din Londra, proaspăt deschis. „Ritz și Escoffier au făcut din Londra, după cum spunea bancherul Otto Kahn, un loc în care merită să trăiești, convertind societatea londoneză la practica de a lua masa în oraș”. După succesul avut la Savoy, la îndemnul mai multor clienți ai hotelului, Ritz a decis să revină la Paris și, cu un împrumut de la afaceristul Louis-Alexandre Marnier-Lapostolle care a dezvoltat Grand Marnier, un lichior cu aromă de portocale – (acesta îi era recunoscător lui Ritz pentru că i-a sugerat numele Grande Marnier pentru lichiorul pe care îl inventase) – Ritz a cumpărat un conac în Paris și a petrecut doi ani supraveghind amenajarea celor 210 camere ale sale. Hotelul Ritz s-a deschis în 1898 în fața unei mulțimi de clienți. Cu decorul său opulent, serviciile impecabile și dotările inovatoare, Hotelul Ritz a devenit întruchiparea grandorii și a rafinamentului. Geniul lui Ritz a constat în capacitatea de a anticipa nevoile și dorințele oaspeților lui, asigurându-se că fiecare aspect al șederii lor era îndeplinit în totalitate.

Punctul forte al lui Ritz a fost capacitatea de a înțelege și de a satisface nevoile clienților bogați, iar acest lucru, împreună cu dorința arzătoare de a construi un imperiu hotelier, l-a determinat să pună bazele a ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de ospitalitate de lux. Multe dintre elementele pe care Ritz le-a introdus în hotelurile sale sunt încă o practică standard în hotelurile de lux moderne de astăzi. Ritz era cunoscut pentru aspectul său îngrijit, memoria remarcabilă pentru nume și capacitatea de a inova și improviza. El era foarte conștient de importanța relațiilor publice în industria ospitalității.

În 1902, César Ritz a suferit o cădere nervoasă, starea sa de sănătate începând să fie afectată vizibil, astfel că a ajuns în imposibilitatea de a mai gestiona în mod activ afacerile sale hoteliere, acestea fiindu-i preluate de fiul său Charles.

César Ritz, omul care a revoluționat arta ospitalității și a redefinit sensul luxului, a murit invalid, în Küssnacht, lângă Lucerna, Elveția, la vârsta de 68 de ani, la 24 octombrie 1918, după 16 ani de boală. Ritz este înmormântat în locul său natal din Niederwald, Elveția.

Surse:

https://www.britannica.com/money/Cesar-Ritz

https://www.theritzlondon.com/about-the-ritz/history/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Una dintre cele mai înalte clădiri din vestul Europei devine hotel

„Cel mai subțire hotel din lume” are doar 2,7 metri lățime

Palatul Băncii Marmorosch Blank, hotel de cinci stele (DOCUMENTAR)

Radisson Blue, unul dintre cele mai mari hoteluri din București (DOCUMENTAR)