Hippias, sofist și polimat grec. Învățatul tuturor științelor

Contemporan cu Socrate, Hippias din Elis, figură proeminentă în Grecia antică, a fost cunoscut în special pentru rolul său de sofist în secolul al V-lea î.Hr și pentru versatilitatea remarcabilă și amploarea cunoștințelor pe care le-a dezvoltat în diverse discipline, de la poezie și gramatică, la istorie, politică, arheologie, muzică, matematică și astronomie. La matematică, de exemplu, a contribuit semnificativ prin descoperirea quadratrixului, o curbă specială pe care ar fi folosit-o pentru a trisecta un unghi.

Quadratrixul este definit ca o curbă generată de intersecția a două mișcări: una liniară și una circulară. Pentru a construi quadratrixul, imaginați-vă un pătrat cu o latură fixată de-a lungul axei x. În timp ce un punct se deplasează de-a lungul acestei laturi de la (0,0) la (1,0), un alt punct se deplasează de-a lungul unui sfert de cerc de la (1,0) la (0,1). Calea trasată de aceste puncte creează quadratrixul. Metoda ilustrează modul în care Hippias a utilizat construcțiile geometrice nu numai pentru explorarea teoretică, ci și pentru aplicații practice în rezolvarea problemelor complexe, munca lui influențând ulterior matematicieni precum Arhimede și Apollonius.

• Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui…
• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani

Hippias din Elis este creditat cu scrierea unui număr impresionant de elegii și tragedii, pe lângă tratate tehnice în proză. Conform britannica.com, lui Hippias din Elis i se atribuie o lucrare excelentă despre Homer, culegeri de literatură greacă și străină și tratate arheologice, însă din păcate, de-a lungul timpului a fost salvată doar o mică parte dintre aceste lucrări, inclusiv descrierile în Protagoras semnate de Platon, două dintre dialogurile minore ale lui Platon purtându-i numele.

Opiniile lui Hippias, în calitate de filosof sofist, subliniau importanța convențiilor umane și relativitatea adevărului, percepând dreptul natural nu doar ca un set de reguli sau principii rigide, ci mai degrabă ca o entitate obișnuită cu care oamenii se implică instinctiv. O perspectivă care sugerează că indivizii participă la dreptul natural fără deliberare conștientă sau premeditare, în acest sens, dreptul natural fiind văzut ca o parte inerentă a existenței umane – o ordine de bază care ghidează comportamentul și interacțiunile dintre oameni. Această noțiune se aliniază credinței sofiste mai largi conform căreia ființele umane sunt creaturi sociale în mod inerent care dezvoltă norme și practici prin interacțiunile lor. Pentru Hippias, aceste norme nu sunt arbitrare; în schimb, ele provin dintr-o înțelegere mai profundă a naturii umane și a experiențelor colective ale societății.

Hippias a susținut că elitele din cadrul statelor sunt fundamental imposibil de distins între ele. Această afirmație implică faptul că, indiferent de trecutul sau statutul lor individual, membrii elitei împărtășesc trăsături și responsabilități comune, ei operând în cadre similare de putere, influență și așteptări societale. Prin urmare, recunoscând această indistinctibilitate, Hippias a afirmat că elitele ar trebui să se perceapă reciproc ca fiind egale într-un context societal mai larg, prin asta încurajând un sentiment de solidaritate în rândul elitelor și favorizând cooperarea mai degrabă decât competiția.

De asemenea, pornind de la opiniile sale cu privire la legea naturală și la caracterul indistinct al elitelor, Hippias a argumentat că aceste persoane ar trebui să se trateze reciproc ca parte a unei „societăți a statului unanim” și, în loc să se considere figuri izolate care concurează pentru dominație, elitele ar trebui să își recunoască interesele comune și să colaboreze pentru binele suprem.

În lucrările sale, Platon îl descrie pe Hippias ca fiind un om vanitos, arogant și lăudăros, recunoscându-i vastele cunoștințe, dar considerându-le superficiale. Thomas Heath, erudit clasic, istoric al matematicii Greciei antice, traducător și alpinist, scria despre Hippias că „pretindea …că a mers o dată la festivalul olimpian cu tot ce purta făcut de el, inel și sandale (gravate), sticlă cu ulei, haine și un brâu persan scump; unde a prezentat poezii, epopei, tragedii, ditiramburi (Imn în onoarea lui Dionysos)și tot felul de lucrări în proză. (…) Era un maestru al științei calculului, geometriei, astronomiei, ritmurilor și armoniilor și scrierii corecte. De asemenea, avea un sistem mnemonic minunat care îi permitea, dacă auzea o dată o înșiruire de cincizeci de nume, să le țină minte pe toate. (…) Singura contribuție a lui Hippias la matematică pare a fi quadratrixului, care ar fi putut fi folosit de el pentru trisecția unui unghi și pătrarea cercului. Curba poate fi utilizată pentru împărțirea unui unghi în orice număr de părți egale (…)”.

S-a scris, de asemenea, că datorită talentului și priceperii de care dădea dovadă, concetățenii săi apelau adesea la serviciile lui în chestiuni politice. Călătorea în diferite orașe și districte ale Greciei pentru a preda și a vorbi în public despre orice subiect, preferând însă, după cum scria Platon, discursuri despre subiecte antice și mitice – o mare abilitate a lui.

Deși ideile sale au fost criticate de unii filozofi, precum Socrate, Hippias, gânditorul inovator care a pus sub semnul întrebării multe dintre concepțiile tradiționale despre adevăr și cunoaștere, a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării gândirii grecești, contribuind la popularizarea educației și stimulând interesul pentru cunoaștere, prin îndemnul său către oameni la a fi curioși și a încerca să-și extindă cunoștințele în diverse domenii, argumentând că o bună oratorie și capacitatea de a convinge sunt esențiale în orice domeniu. Tot Hippias a spus că nu există adevăruri absolute și este important să fim deschiși către perspective diferite. Adevărul este contextual-dependent și nu este o entitate fixă, el aflându-se în strânsă legătură cu perspectiva individului și cultura în care trăiește. Iar fiecare individ are dreptul la propria opinie și viziune, niciuna dintre acestea nefiind în mod inerent mai validă decât alta și prin încurajarea dialogului și a schimbului de idei, putem ajunge la o înțelegere mai profundă a lumii și a noastră înșine.

Surse:

https://www.britannica.com/topic/Sophist-philosophy

https://mathshistory.st-andrews.ac.uk/Biographies/Hippias/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Avicenna, medicul și filosoful de seamă al lumii islamice

Locul de veci al lui Platon, marele filosof al Greciei antice, a fost în sfârșit găsit

Meniul Aristotelic: cum să mănânci ca un filosof din Grecia Antică

John Theophilus Desaguliers, clericul care a redefinit Francmasoneria engleză. Filosof, inginer, asistent al lui Isaac Newton