„Pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte, următoarea misiune pentru roverul Curiosity

Roverul Curiosity, mereu de încredere, este pe punctul de a începe o nouă misiune pentru a studia „pânzele de păianjen” gigantice de pe suprafața lui Marte, după ce și-a încheiat cu succes misiunea anterioară, a anunțat NASA. Aceste formațiuni asemănătoare pânzelor de păianjen, care se întind pe kilometri întregi, ar putea dezvălui secrete despre trecutul acvatic al Planetei Roșii.

În ultimul an, Curiosity a explorat Gediz Vallis, un canal săpat în pantele abrupte ale Muntelui Sharp, situat în centrul craterului Gale. În această etapă a misiunii sale de 12 ani pe Marte, roverul a făcut descoperiri importante, inclusiv dezvăluirea accidentală a unor cristale de sulf pur și identificarea unor roci cu forme ondulate, lăsate în urmă de un lac străvechi. De asemenea, oamenii de știință au observat pentru prima dată o gaură mare într-una dintre roțile roverului, în timp ce acesta traversa pantele abrupte din această regiune.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Dar aventura lui Curiosity în Gediz Vallis se apropie de final. Pe 18 noiembrie, Laboratorul de Propulsie Jet al NASA (JPL) a publicat un ultim „selfie” panoramic la 360 de grade cu zona, realizat de rover în timp ce se pregătea să pornească spre următoarea etapă a călătoriei sale epice, care deja a durat cu un deceniu mai mult decât era planificat inițial.

Ce sunt „pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte?

Următoarea destinație a lui Curiosity sunt „pânzele de păianjen” gigantice cunoscute sub numele de „boxwork”, care se întind pe o distanță de 10 până la 20 de kilometri. Acest ansamblu neobișnuit de roci intersectate în zigzag a fost observat pentru prima dată cu decenii în urmă, dar nu a fost niciodată studiat îndeaproape, potrivit unei declarații JPL.

Aceste formațiuni nu trebuie confundate cu celebrii „păianjeni de pe Marte”, un fenomen geologic cauzat de sublimarea gheții de dioxid de carbon de pe suprafața planetei. Recent, oamenii de știință au reușit să reproducă aceste fenomene stranii pe Pământ pentru prima dată, scrie Space.com.

Depozitele „boxwork” se găsesc și în peșteri de pe Pământ. Ele se formează atunci când apa bogată în calcit umple fisurile dintre roci și se întărește, înainte de a se eroda, creând „lame subțiri de material cristalin care ies din pereții stâncoși”, asemănătoare stalactitelor și stalagmitelor, conform Societății Naționale de Speologie. Cele mai bune exemple de acest tip de formațiuni terestre se găsesc în Parcul Național Wind Cave din Dakota de Sud, conform Serviciului Geologic al SUA. Totuși, aceste structuri de pe Pământ nu depășesc câțiva metri lățime.

Pe Marte, formațiunile „boxwork” identificate în mai multe locații sunt considerate a se fi format printr-un proces similar celui terestru. Însă, în loc ca apa să picure prin peșteri, venele minerale întinse sunt rămășițele ultimelor lacuri și oceane străvechi, bogate în minerale.

A existat viață pe Planeta Roșie?

Cercetătorii speră că roverul Curiosity va dezvălui mai multe detalii despre modul în care s-au format aceste structuri și despre ce pot spune ele despre trecutul acvatic al planetei Marte. Oamenii de știință sunt deosebit de interesați de mineralele care compun aceste formațiuni, deoarece ar putea oferi indicii despre existența vieții extraterestre pe Planeta Roșie.

„Aceste creste vor include minerale care s-au cristalizat sub pământ, unde era mai cald, cu apă sărată curgând prin ele. Microbii de pe Pământul timpuriu ar fi putut supraviețui într-un mediu similar. Asta face ca acest loc să fie deosebit de interesant pentru explorare”, a declarat Kirsten Siebach, cercetătoare în cadrul misiunii Curiosity, de la Universitatea Rice din Houston.

Curiosity va ajunge în zona „boxwork” la începutul anului 2025.

Vă recomandăm să citiți și:

Statele Unite ale Americii mai au de așteptat! NASA amână DIN NOU întoarcerea pe Lună

O nouă planetă din sistemul Kepler-51 a fost descoperită cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb

Dovezile găurilor negre primordiale s-ar putea ascunde chiar și în obiectele obișnuite de pe Pământ

Imagini incredibile cu Mercur, surprinse de sonda BepiColombo