Rămășițele unui copil, vechi de 17.000 de ani, ar putea fi cea mai veche dovadă a ochilor albaștri

Un copil născut cu probleme cardiace în urmă cu 17.000 de ani a avut, de asemenea, cel mai vechi exemplu cunoscut de ochi albaștri.

Pe baza datelor genetice din rămășițele sale, descoperite în Italia de astăzi, „copilul avea cel mai probabil ochi albaștri, piele închisă la culoare și păr creț de culoare maro închis/aproape negru”, scriu arheologul Owen Higgins și echipa sa de la Universitatea din Bologna în lucrarea lor.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

La fel ca mulți alții din perioada paleolitică, copilul din era glaciară nu avea genele care i-ar fi permis să digere laptele ca adult. De asemenea, probabil că avea mușchii inimii neobișnuit de îngroșați, din cauza unei afecțiuni tipice moștenite.

Măsurând doar 82 de centimetri în lungime, rămășițele sugerează o viață scurtă, vârsta sa la deces fiind estimată între 7,5 și 18 luni.

Analiza histologică a dinților bebelușului și o fractură vindecată de pe claviculă indică faptul că acesta a avut o naștere dificilă și a trecut deja prin alte stresuri.

Un copil născut cu probleme cardiace în urmă cu 17.000 de ani

Markerii de stres se aliniază cu descoperirile genetice care sugerează că, de fapt, copilul avea cardiomiopatie hipertrofică, o boală cardiacă congenitală legată de moartea subită la tineri, scrie ScienceAlert.

Mama bebelușului a suferit probabil unele stresuri în timpul sarcinii și este posibil să fi fost subnutrită. O analiză izotopică sugerează că ea a rămas într-un singur loc cel puțin în ultima perioadă a sarcinii. Acesta a fost același loc în care copilul s-a născut și și-a trăit scurta viață.

Arheologii de la Universitatea din Siena au descoperit rămășițele scheletice ale copilului preistoric în 1998.

Acestea au fost găsite ascunse, fără bunuri sau podoabe finale, în spatele unor plăci de piatră din peștera Grotta delle Mura din Monopoli, Puglia, pe coasta de sud-vest a Italiei.

O singură mutație care a apărut în Europa

„Analiza genetică a evidențiat o relație strânsă între părinții copilului, sugerând că aceștia erau probabil veri primari”, explică Alessandra Modi, antropolog molecular la Universitatea din Florența, „un fenomen rar întâlnit în paleolitic, dar mai frecvent în timpul neoliticului”.

Ochii albaștri apar în urma unei mutații a genei OCA2, care reduce capacitatea organismului nostru de a produce pigmentul melanină pentru ochii căprui. O mutație a genei OCA2 a fost detectată și la băiatul din era glaciară.

Analizele genetice sugerează că toți oamenii cu ochi albaștri de astăzi, care pot reprezenta până la 40% din unele populații europene actuale, pot fi urmăriți până la o singură mutație care a apărut în Europa în urmă cu 6 000 – 10 000 de ani.

Cel mai vechi individ cu ochi albaștri cunoscut anterior datează din urmă cu aproximativ 14 000 de ani, fiind cunoscut sub numele de omul Villabruna.

Această cercetare a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Secretul ochilor în picturile lui Amedeo Modigliani. „Atunci când îți voi cunoaște sufletul, îți voi picta ochii”

Ce se întâmplă cu ochii noștri atunci când respirăm?

Oamenii evoluează chiar sub ochii noștri pe Platoul Tibetan

Ochii pot prezice demența cu 12 ani înainte de diagnostic, arată un studiu