Regele Mihai: „Nu știam că avea să urmeze cea mai rapidă lovitură de stat din istorie”. Cine a trădat din Regență și l-a adus pe Carol al II-lea pe Tronul României?

La 20 iulie 1927, regele Ferdinand înceta din viața. Cum succesorul său, regele Mihai, încă era minor, a fost constituită o Regență care avea să se ocupe de administrarea prerogativelor regale.

Din Regență au făcut parte principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan. La 7 octombrie 1929, Constantin Sărăţeanu l-a înlocuit pe Buzdugan după ce acesta a decedat. După doar trei ani de zile de la instalarea Regenței, principele Carol, care renunțaseră în 1925 la toate drepturile sale de „principe moștenitor al României”, se întoarce în țară și îl detronează pe fiul său Mihai de pe Tronul țării.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

„Nu știam că avea să urmeze cea mai rapidă lovitură de stat din istorie”, avea să afirme mai târziu însuși regele Mihai. Dar revenirea lui Carol în țară și pe Tronul României nu se putea produce fără ca măcar unul dintre membrii regenței să trădeze. Cine a trădat?

O dispută între doi dintre membrii Regenței

La mai mulți ani după ce regele Carol al II-lea a fost instalat pe tronul României, a izbucnit o dispută între doi dintre membrii Regenței din perioada 1927-1930. Cine l-a ajutat pe Carol să revină în România și apoi să urce pe Tronul țării.

Tonul disputei l-a dat prințul Nicolae, după ce fratele său regele Carol al II-lea l-a izgonit din țară în 1937.

Prințul Nicolae: „Carol n-a stat degeaba și au existat permanent contacte între el, Maniu şi Averescu, bineînțeles, fără ca eu să știu ceva”

Prințul Nicolae, în calitate de membru al Regenței, a avut în perioada 1927-1930 acces la mai multe informații privitoare la manevrele pe care le făcea fratele său, Carol, pentru a reveni în România și pentru a ocupa Tronul. Totuși, conform lui Nicolae, despre unele lucruri nu a avut habar.

„În tot acest timp. Carol n-a stat degeaba și au existat permanent contacte între el, Maniu şi Averescu, bineînțeles, fără ca eu să știu ceva. (…)

Oare cum au putut crede oamenii noștri politici că s-ar întoarce fără amantă acest om, care a dezertat din armată în timpul războiului, s-a automutilat pentru a nu lupta pe front contra comuniștilor unguri, care, deși avea comanda unui regiment, a fugit mișelește cu Lupeasca, metresa lui, fără să dea doi bani pe regalitate, soție, fiu şi părinți?”, se întreba în memoriile sale prințul Nicolae.

Acțiunile prințului Nicolae

Prințul Nicolae era reprezentantul Familiei Regale în Regență. De la bun început, Nicolae s-a ocupat de armată și a ținut să aibă o relație specială cu această instituție, vizitând aproape toate unitățile militare din țară. „Niciun membru al Familiei Regale nu călătorise vreodată în țară de la un cap la altul, așa cum am făcut-o eu”, scria prințul Nicolae.

Tot în memoriile sale, Nicolae afirmă că s-a opus revenirii fratelui său în România și pe tronul țării: „Îmi mai trebuiau trei luni și Carol n-ar fi mai revenit în țară vreodată. Dar, cum spionii lui se infiltraseră peste tot, el și-a dat seama de pericol și a devansat data sosirii”.

Pe de altă parte, principele Nicolae avea și el o viață personală foarte agitată alături de Ioana Doletti-Saveanu. Ca membru al regenței, Nicolae nu s-a implicat în viața politică și, de cele mai multe ori, își neglija atribuțiile

Patriarhul Miron Cristea avea să îi spună reginei Maria că „țara are nevoie de un conducător, prințul Nicolae își irosește timpul și sănătatea fumând și jucând cărți, iar eu, ca preot, trebuie să mă îngrijesc să aplanez conflictele”.

Miron Cristea: „Prințul Nicolae era plictisit de Regență, în câteva rânduri voia să se retragă”

Miron Cristea avea să susțină în „Însemnările personale” că „prințul Nicolae era, de altă parte, plictisit de Regență, el, în câteva rânduri, voia să se retragă. (…) Sărăţeanu găsea bun tot ce fac, iar prințul Nicolae, ca să scape de Regență, a intrat în complotul carliștilor. I-a organizat, a pregătit reîntoarcerea. (…)

Prințul Nicolae se izolase binișor de Regență, rar de tot venea cu ceilalți la discuții și la ziua miniștrilor. În odaia lui trata mereu separat, mult cu ostașii. Simțeam că pregătește ceva. În locuri importante punea tot carliști. (…)

Cu Maniu trata tot separat prințul Nicolae. Apoi venea la noi. Cu câteva zile înainte de venirea prințului Carol vine la noi Maniu, de la prințul Nicolae, unde a stat foarte mult. Întreb: `Ce-i cu Carol?`. `Nu-i nimic. Totul liniștit`. Un lucru însă ar putea fi îngrijorător. Armata să nu facă ceva. Asta era ușița diplomatică a lui Maniu”.

Regina Maria: „Cei doi frați ajutați de armată au plănuit asta”

Privitor la momentul reîntoarcerii în țară a principelui Carol, Regina Maria relatează în jurnalul său momentul. A primit vestea din tren, aflându-se într-o călătorie:

„O veste incredibilă mi-a fost transmisă la Viena. O telegramă de la Nicky (Principele Nicolae, n.r.) și câteva cuvinte: `Carol se întoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine, cu dragoste, Nicky!` Deci asta este ceea ce plănuiau ei! Pe la spatele meu și al lui Barbu (Știrbey, n.r.) de care se temeau, cei doi frați ajutați de armată au plănuit asta.

Nici nu știu cum să mă simt! Care ar putea fi consecințele acestui act? `Formidabil entuziasm`- firește, poporul și armata care l-au dorit înapoi, dar care o să fie reacția Partidului Liberal? (…)”.

Supărările prințului Nicolae după ce a fost alungat din țară de regele Carol al II-lea

În „Memoriile” sale scrise târziu, în Elveția, după ce a fost alungat din țară de Carol al II-lea, principele Nicolae neagă vreun amestec în revenirea lui Carol:

„În timpul acestor manipulări, eu inspectam mai multe regimente. În iunie (1930) eram la Turtucaia şi Bazargic; de unde era să știu ce se întâmplă? Nu încape îndoială că ceilalți doi regenți, care de fapt n-au plecat niciodată din București decât în misiuni oficiale, au fost de acord cu acest plan B. (…)

S-a spus că, de îndată ce Maniu s-a decis să-l aducă pe Carol în țară, el ar fi anunțat Regența. Dar n-am auzit niciodată să se fi pomenit așa ceva la Regență, iar cât privește propria-mi persoană nu mi s-a comunicat nimic, n-am afirmat niciodată că Regența ar aproba întoarcerea lui Carol cu condiția ca el să renunțe la Lupeasca (…)”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ziua în care Regele Mihai l-a arestat pe Mareşalul Antonescu

Regele Mihai și gestul „obraznic” prin care a salvat viețile a zeci de mii de oameni

Regele Mihai, o ascensiune și o decădere turbulentă de la tronul României

Regele Mihai și pasiunea sa de-o viață pentru automobile. Ce modele cuprindea colecția Majestății sale