Home » Cultură » Jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner, cel mai mare jaf de artă din istorie. Capodoperele furate în valoare de jumătate de miliard de dolari

Jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner, cel mai mare jaf de artă din istorie. Capodoperele furate în valoare de jumătate de miliard de dolari

Jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner, cel mai mare jaf de artă din istorie. Capodoperele furate în valoare de jumătate de miliard de dolari
Ramele goale lăsate în urmă de hoți la Muzeul Isabella Stewart Gardner. Sursa foto: Profimedia
Publicat: 27.01.2025

Furtul de obiecte de artă din muzee, chiar și în condițiile unor măsuri de securitate avansate, rămâne o problemă complexă și provocatoare, având în vedere faptul că de-a lungul timpului au existat astfel de jafuri realizate cu succes. Unele dintre ele au rămas o enigmă.

Cum a fost posibil? Pe lângă elementele supriză, știute poate doar de hoți, și un noroc considerabil, există un proces bine pus la punct de către infractori, pornind de la o planificare detaliată și îndelungată ce cuprinde studiul muzeului, programul de vizitare, sistemele de securitate și obiceiurile personalului – ceea ce le permite să identifice momentele cele mai vulnerabile pentru a acționa – până la utilizarea tehnologiei, infiltrarea în personalul muzeului ca angajați temporari ori colaborarea cu anumiți angajați pentru a obține informații interne despre securitate și proceduri, distragerea atenției acestora de la locul jafului – eventual prin provocarea unei situații de urgență sau generarea unei agitații în altă parte a muzeului, identificarea zonelor cu supraveghere video insuficientă ori sisteme de alarmă defectuoase pentru a-și desfășura activitatea, falsificarea identității pentru a se prezenta ca experți sau curatori, colaborarea cu intermediari sau comercianți de artă dispuși să cumpere operele furate și facilitând astfel vânzarea acestora pe piața neagră și așa mai departe.

Considerat de mulți drept cel mai mare jaf de artă din istorie, datorită valorii lucrărilor furate, cât și a circumstanțelor neobișnuite ale furtului, jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner a rămas până în ziua de azi nerezolvat.

S-a întâmplat în dimineața zilei de 18 martie 1990, atunci când doi hoți s-au deghizat în ofițeri de poliție pentru a pătrunde în muzeu.

În timpul jafului, au fost furate treisprezece lucrări de artă precum „The Concert” (c. 1664) de Johannes Vermeer, „The Storm on the Sea of Galilee” (1633) de Rembrandt, „Chez Tortoni” (c 1875) de Édouard Manet, valoarea totală a operelor sustrase de acolo fiind de aproximativ 500 milioane de dolari. „The Concert” este considerat cel mai valoros tablou nerestituit, având o valoare estimată de peste 200 milioane de dolari.

După furt, muzeul a oferit inițial o recompensă de 5 milioane de dolari pentru informații care ar putea duce la recuperarea operelor de artă dispărute, recompensă care a fost dublată în mai 2017 și care este valabilă inclusiv în ziua de astăzi.

Deși au existat numeroase teorii cu privire la soarta lucrărilor furate, acestea nu au fost recuperate până în prezent. FBI-ul suspectează că hoții erau membri ai unei organizații criminale din regiunea mid-Atlantic și New England.

Revenind la momentul marelui jaf… În ziua de Sfântul Patrick, în Boston, doi hoți – despre care se crede că erau infractori amatori – au păcălit un agent de securitate, dându-se drept polițiști, și au intrat în muzeu, consemna invictamobileshelving.co.uk.

Au ocolit sistemul de alarmă, apoi au reușit să-l imobilizeze și apoi încătușeze pe primul paznic, procedând la fel și cu cel de-al doilea responsabil cu patrularea, după care au trecut la treabă.

Hoții au avut la dispoziție aproximativ 81 de minute pentru a fura lucrări valoroase. Nu se știe dacă aveau un plan strict în ceea ce privește operele pe care aveau să le fure, și asta din cauza faptului că, aparent, în momentul în care au început să ia tablourile de pe pereți, au făcut-o la întâmplare, scoțând din rame capodopere de Vermeer, Rembrandt, Manet și Degas și spărgând ramele altora, dar trecând cu vederea alte câteva opere de artă extrem de valoroase, printre care un Gu chinezesc din bronz și un finiș de vultur din bronz. Acest detaliu i-a făcut pe investigatori și pe experți să creadă că hoții n-ar fi avut prea multe idei despre ceea ce luau. Dar posibil să fi fost vorba, de asemenea, de o strategie a lor de inducere în eroare.

La final, infractorii au ieșit cu prada lor în valoarea de jumătate de miliard de dolari pe aceeași ușă pe unde au intrat și, din nou, au reușit să treacă pe lângă sistemele de alarmă fără a le declanșa. În ceea ce privește camerele de filmare instalate în muzeu și în afara lui, nu doar că au surprins imagini nerelevante, însă erau orientate în așa fel încât să nu capteze intrările și ieșirile din anumite zone critice ale muzeului.

Cei doi spărgători nu au fost niciodată identificați și niciuna dintre opere nu a fost recuperată vreodată, deși se crede că ar fi fost vorba despre niște gangsteri din oraș, speculându-se inclusiv ideea că furtul a fost pus la cale cu scopul de a finanța IRA sau pur și simplu pentru a decora proprietatea unui șef criminal.

Jaful a avut un impact semnificativ asupra muzeului și asupra modului în care operele de artă sunt protejate. În prezent, cadre goale sunt expuse în galeria Dutch Room ca simboluri ale lucrărilor lipsă. De asemenea, acest incident a inspirat diverse documentare și analize media, inclusiv o serie Netflix numită „This Is a Robbery: The World’s Biggest Art Heist”, lansată în aprilie 2021.

Surse:

https://www.gardnermuseum.org/organization/theft

https://www.invictamobileshelving.co.uk/insights/5-memorable-art-heists-history/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cea mai veche hartă 3D din lume, creată în urmă cu 13.000 de ani, descoperită într-o peșteră din Franța

O rețea uriașă care vindea opere de artă falsificate, descoperită în Italia

Test de cultură generală. Care este diferența dintre arta modernă și arta contemporană?

Opera „Fată cu cercel de perlă” a lui Johannes Vermeer a fost recreată de Inteligența Artificială

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Volkswagen trece printr-o reorganizare profundă. Ce planuri are producătorul auto?
Volkswagen trece printr-o reorganizare profundă. Ce planuri are producătorul auto?
Cum a apărut mojito, unul dintre cele mai iubite cocktailuri din lume
Cum a apărut mojito, unul dintre cele mai iubite cocktailuri din lume
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propria casă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propria casă
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?