Portretul ascuns din tabloul Bacchus al lui Caravaggio. Un mister vechi de peste 400 de ani dezvăluit de tehnologia modernă

Istoria artei este plină de mistere, inclusiv acelea ale simbolurilor ascunse în picturi vechi de secole.

În 2009, o echipă de conservatori de artă italieni a ținut prima pagină a ziarelor după ce a descoperit o figură fantomatică pictată în carafa de vin a tabloului Bacchus (c.1596), una dintre capodoperele pe care le-a creat Caravaggio (1571–1610). Ar putea fi această formă spectrală un autoportret al lui Caravaggio însuși, controversatul geniu baroc a cărui viață a fost la fel de turbulentă ca și tușele sale?

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Pictat în jurul anilor 1596, Bacchus (care se află acum în Galeria Uffizi din Florența) îl înfățișează pe zeul grec al vinului ca un tânăr languros, androgin, care oferă un pahar de vin privitorului, unii specialiștis punând că, totuși, adevărata intrigă a tabloului constă în dualitatea sa – o temă reflectată în propria viață a lui Caravaggio.

Michelangelo Merisi da Caravaggio a fost un artist revoluționar, cunoscut pentru tehnica clar-obscurului (contraste dramatice de lumină și umbră) și pentru realismul său izbitor. A folosit ca modele copii ai străzii, lucrători sexuali și chiar propriul său chip, creând o punte între sacru și profan. La 25 de ani, când l-a pictat pe Bacchus, Caravaggio era deja celebru. Își făcuse un renume de scandalagiu, deseori implicându-se în certuri și bătăi, inclusiv cu oamenii de ordine, un stil de viață care avea să îl conducă în cele din urmă la exil și moarte prematură la 38 de ani.

În 2009, istoricii de artă de la Opificio delle Pietre Dure din Florența (un renumit institut de conservare a artei) l-au supus pe Bacchus reflectografiei în infraroșu, o tehnică de imagistică neinvazivă care penetrează straturile de vopsea pentru a descoperi schițele sau modificările subiacente. Ceea ce au găsit i-a uimit pe experți: în reflexia carafei se afla conturul slab al unui bărbat așezat în poziție verticală, cu brațul gesticulând spre pânză.

Postura și trăsăturile figurii – buclele întunecate, privirea intensă și fața unghiulară – semănau izbitor cu autoportretele cunoscute ale lui Caravaggio, cum ar fi tânărul din Bacchus bolnav (1593) și capul tăiat din David cu capul lui Goliat (1610). Roberto Bellucci, care a condus studiul, a remarcat „plasarea deliberată” a figurii, sugerând că nu a fost un accident, ci o „semnătură ascunsă” a artistului.

La rândul său, istoricul de artă John Gash afirmă că pictorul italian obișnuia să se introducă adesea în lucrările sale ca martor al scenei, în timp ce criticul Andrew Graham-Dixon susține că figura ar putea simboliza psihicul captiv al artistului, luptându-se cu propriile vicii. Așadar, cele mai multe păreri înclină spre faptul că figura misterioasă ce apare pe carafe lui Baccus nu este nici o tușă întâmplătoare și nici un artefact tehnic, ci un detaliu intenționat. Tendințele autoreferențiale ale lui Caravaggio sunt bine documentate. În Martiriul Sfântului Matei (1599), artistul s-a pictat pe sine printre spectatori; în David cu capul lui Goliat, l-a descris pe Goliat ca fiind propriul său chip îmbătrânit și chinuit. Prin urmare, figura ascunsă a lui Bacchus, dacă ar fi un autoportret, s-ar încadra în acest model de introspecție codificată.

Și pentru a înțelege de ce Caravaggio și-ar putea ascunde imaginea în Bacchus, trebuie să-i examinăm psihicul. Până în 1596, fugise din Milano după o dispută violentă, supraviețuise sărăciei la Roma și începuse să atragă tot felul de susținători cu stilul său provocator. Totuși, strălucirea i-a fost umbrită de autodistrugere. Înregistrările autorităților din 1600-1606 detaliază agresiuni, calomnii și o acuzație de crimă care l-au forțat să fugă din Roma.

Așadar, figura ascunsă poate reflecta fix acest sentiment de blocaj al lui Caravaggio – un om deopotrivă împuternicit și întemnițat de geniul și viciile sale.

Cum funcționează reflectografia? Reflectografia în infraroșu a revoluționat analiza artei. Prin emiterea de lumină infraroșie, care pătrunde în straturile superioare de vopsea, camerele surprind desenele de dedesubt sau pentimentele (revizuirile artistului). Spre deosebire de razele X, care arată variațiile de densitate, reflectografia evidențiază schițele pe bază de carbon, ceea ce o face ideală pentru lucrările renascentiste.

În cazul lui Bacchus, tehnica a scos la iveală un contur schițat, sugerând că artistul a pictat inițial figura înainte de a o ascunde cu glazură translucidă. Această metodă se aliniază cu tendința sa de a revizui compozițiile direct pe pânză, mai degrabă decât pe schițe pregătitoare.

Revelația personajului ascuns remodelează modul în care îl interpretăm pe Bacchus. Pictura nu mai este doar un omagiu adus antichității, ci devine un meta-comentariu despre artă și identitate.

În 2020, expoziția online a Uffizi, Caravaggio: Lucrările ascunse, a înregistrat un trafic record, demonstrând că vechii maeștri încă pot deveni virali.

Pentru cei dornici să se convingă singuri, Uffizi oferă online scanări de înaltă rezoluție ale operelor de artă din colecțiile sale. Aceste scanări permit vizitatorilor să exploreze detalii fine ale picturilor și sculpturilor, creând o experiență virtuală care poate fi accesată de oriunde.

Surse:

https://www.bbc.com/culture/article/20161010-why-caravaggio-was-a-shocking-as-his-paintings

https://www.theguardian.com/culture/2005/feb/17/1

https://www.telegraph.co.uk/culture/art/art-news/6468623/Tiny-Caravaggio-self-portrait-revealed-by-technology.html

https://www.artmajeur.com/en/magazine/5-art-history/masterpieces-explained-caravaggio-s-bacchus/330503

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primul mare furt de oiecte de artă din istorie. Tabloul luat de pirați

Radu Dogaru, românul care a furat tablouri dintr-un muzeu din Rotterdam. Mama sa ar fi ars lucrările de artă

Alice Walton, a doua cea mai bogată femeie din lume. A cumpărat primul tablou la vârsta de 10 ani

„Cina cea de Taină” a lui Leonardo Da Vinci. Codul ascuns care contestă teoria Sfântului Graal