Angajații care sunt cei mai izolați la locul de muncă. De ce contează acest lucru?

Angajații cu venituri de top sunt din ce în ce mai izolați la locul de muncă. De ce contează acest lucru? Elliott Hill, actualul CEO al Nike, și-a început cariera la gigantul global al încălțămintei ca simplu stagiar. În 1988, proaspăt absolvent, lucra în depozit, împachetând cutii și preluând apeluri telefonice. În timp, prin muncă și ambiție, a urcat treptat în ierarhia companiei, până când, în septembrie 2024, a fost scos din retragere pentru a prelua conducerea Nike.

O astfel de ascensiune, de la un simplu angajat la conducerea unei multinaționale, pare astăzi mai degrabă un mit sau un scenariu de film decât o realitate posibilă. În prezent, angajații nu mai rămân în aceeași companie zeci de ani, iar restructurările și reorganizările sunt frecvente.

• Test de cultură generală. Ce este entropia?
• Pentru prima dată, fizicienii au „încurcat” doi atomi în mișcare, validând o teorie cuantică

Mai mult, locurile de muncă sunt tot mai fragmentate pe criterii salariale, ceea ce înseamnă că un stagiar umil are șanse minime să interacționeze vreodată cu liderii unei companii. Această segregare afectează mobilitatea socială, coeziunea și egalitatea economică.

Angajații cu venituri de top sunt din ce în ce mai izolați la locul de muncă

Un studiu recent a analizat date despre locuri de muncă și salarii din 12 economii avansate pe parcursul a aproape trei decenii, începând din 1990. Cercetătorii au urmărit modul în care cei mai bine plătiți angajați (top 1% și top 10%) interacționează cu cei din eșaloanele inferioare ale veniturilor.

Rezultatele sunt clare: angajații cu venituri de top sunt din ce în ce mai izolați. Ponderea angajaților din aceeași categorie salarială premium ca top 1% a crescut, în medie, cu 1,4% anual. La începutul studiului, unul din 11 colegi ai unui salariat de top era la același nivel salarial; spre final, raportul era de unu la opt.

În același timp, contactul dintre angajații cu salarii mari și cei cu venituri scăzute s-a redus semnificativ. În cazul celor din top 1%, procentajul colegilor care făceau parte din ultimul sfert al distribuției salariale a scăzut de la 9,3% la 6,9%.

Această segregare nu este un fenomen întâmplător, ci rezultatul unor schimbări structurale majore în economie.

Ce anume a dus la această separare?

Trei factori principali explică distanțarea tot mai mare dintre angajații bine plătiți și cei cu salarii mici.

Restrucurările și externalizarea serviciilor. Multe companii au adoptat un model de „lean management”, reducând numărul de angajați și apelând la subcontractori pentru servicii auxiliare. Astfel, organizațiile tind să fie formate dintr-un nucleu restrâns de angajați de elită, în timp ce restul operațiunilor sunt externalizate.

Deindustrializarea. În trecut, fabricile erau locuri unde angajați din toate categoriile interacționau frecvent. În economiile avansate, însă, producția a fost mutată în țări cu salarii mici, iar angajații de birou au rămas singurii prezenți în centrele de decizie.

Digitalizarea muncii. Progresul tehnologic a eliminat multe locuri de muncă de nivel mediu, precum cele din introducerea de date, design grafic sau traduceri, polarizând și mai mult piața muncii. În timp ce slujbele de top (CEO, manageri) și cele de jos (curățenie, livrări) au rezistat, interacțiunea dintre aceste grupuri este aproape inexistentă.

Angajații cu venituri de top sunt din ce în ce mai izolați. Ce efecte are această segregare?

Companiile nu sunt doar locuri de muncă, ci și spații în care oamenii învață, creează relații și își dezvoltă carierele. În trecut, angajații cu venituri mici puteau învăța de la cei cu experiență, obținând astfel șanse reale de avansare.

Astăzi, în lipsa interacțiunii dintre diferite niveluri de venit, oportunitățile de promovare internă s-au redus drastic. Angajații slab plătiți nu mai au acces la mentorat, informații sau influență, ceea ce le limitează perspectivele de mobilitate ascendentă, explică Phys.org.

Această realitate ridică întrebări serioase despre viitorul egalității de șanse în muncă. Elliott Hill a reușit să devină CEO-ul Nike pornind de la un internship. Însă dacă și-ar începe cariera astăzi, ar mai avea șanse reale să ajungă în vârful companiei?

Vă recomandăm să citiți și:

Creierul percepe mai puternic durerea neașteptată, relevă un studiu

Este adevărat că balsamul de buze creează dependență?

Cum să cumpărăm mai puțin și mai inteligent

Îndulcitorii cresc riscul cardiac, dezvăluie un nou studiu