Michael Faraday, geniul care l-a inspirat pe Albert Einstein

Michael Faraday, un geniu autodidact cu descoperiri revoluționare în domeniile fizicii și chimiei, a pus bazele teoriei relativității a lui Albert Einstein aproape un secol mai târziu.

Acum, caietele de notițe mai puțin cunoscute ale omului de știință din epoca victoriană au fost scoase la lumină din arhivele Royal Institution și urmează să fie digitalizate, devenind accesibile online pentru prima dată, potrivit The Guardian.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Aceste caiete conțin notițele scrise de mână de Faraday în timpul unor prelegeri susținute de pionierul electrochimiei, sir Humphry Davy, la Royal Institution în 1812.

Faraday, fiul unui fierar, a părăsit școala la vârsta de 13 ani

„Niciunul dintre aceste caiete nu a fost studiat sau analizat în profunzime până acum. Ele sunt foarte puțin cunoscute publicului”, a declarat Charlotte New, director de patrimoniu al Royal Institution.

Faraday, fiul unui fierar, a părăsit școala la vârsta de 13 ani și lucra ca ucenic legător de cărți atunci când a participat la prelegerile lui Davy. Și-a luat notițe cu mare atenție și i-a oferit unul dintre caietele sale lui Davy, sperând să obțină un loc de muncă la Royal Institution, în ciuda originii sale modeste și a educației rudimentare.

Aceste însemnări oferă o perspectivă rară asupra procesului său de gândire și arată cum Faraday desena schițe complexe pentru a vizualiza experimentele și principiile științifice despre care învăța.

Șansa lui Faraday a venit în februarie 1813

„Își ilustrează masiv notițele pentru a înțelege principiile predate”, mai explică New.

De asemenea, Faraday a realizat un index pentru fiecare caiet, doar pentru uzul său personal, un efort remarcabil într-o perioadă în care hârtia era scumpă.

Atunci când i-a oferit lui Davy caietul său, Faraday și-a exprimat dorința de a scăpa de meseria de legător de cărți, pe care o considera „vicioasă și egoistă”, și de a se dedica științei. Deși inițial Davy a refuzat să-l ajute, caietele – și Faraday însuși – i-au lăsat o impresie bună. Curând, Davy i-a scris spunând că este „departe de a fi nemulțumit” de demonstrația de zel și atenție oferită de tânărul autodidact.

Șansa lui Faraday a venit în februarie 1813, atunci când un asistent de laborator a fost concediat după o altercație. Davy și-a amintit de tânărul de 22 de ani și i-a oferit postul, chiar dacă salariul era mai mic decât în meseria sa anterioară. Totuși, noul loc de muncă îi oferea acces la laborator, cărbune gratuit, lumânări și două camere la mansardă.

Mai târziu, Faraday își amintea despre această ofertă: „În timp ce îmi oferea posibilitatea de a lucra în domeniul științific, Davy m-a sfătuit să rămân legător de cărți, spunându-mi că știința este o stăpână aspră, care îi răsplătește slab pe cei ce i se dedică.”

În ciuda avertismentului, Faraday a acceptat postul, iar decizia sa avea să schimbe istoria științei. Pe parcursul următorilor 55 de ani, în timp ce lucra pentru Royal Institution, a realizat descoperiri fundamentale în fizică și chimie. Printre acestea se numără legea inducției electromagnetice din 1831, care a deschis calea către dezvoltarea motorului electric, și descoperirea benzenului în 1825.

De asemenea, a fost primul om de știință care a lichefiat un gaz (1823), a inventat generatorul electric (1831) și a stabilit legile electrolizei la începutul anilor 1830, introducând termeni precum electrod, catod și ion. În 1845, experimentul său privind influența unui câmp magnetic asupra luminii polarizate – efectul Faraday – a demonstrat legătura dintre lumină și electromagnetism.

„Credea cu tărie în autoeducare”

Legea inducției a lui Faraday este considerată un pilon esențial care l-a ajutat pe Einstein să dezvolte teoria relativității. De altfel, Einstein păstra un portret al lui Faraday pe peretele său de lucru. Pe parcursul întregii sale cariere, Faraday a continuat să deseneze aparatele din experimentele sale în caietele de notițe.

„Credea cu tărie în autoeducare, dar și în educația pentru toți. Această idee rămâne fundamentală pentru tot ceea ce face Royal Institution astăzi – continuăm să inspirăm viitorii oameni de știință, indiferent de mediul lor de proveniență”, spune New.

În cele din urmă, fiecare pagină din caietele lui Faraday va fi digitalizată și va putea fi căutată online, oferind lumii întregi acces la mintea unuia dintre cei mai mari savanți ai omenirii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Teoria nedemonstrată a lui Einstein despre „memoria gravitațională” ar putea fi reală, până la urmă

Test de cultură generală. Ce s-a întâmplat cu creierul lui Albert Einstein după moarte?

Telescopul Webb a observat un „inel Einstein” de la o gaură neagră monstruoasă

Cele 7 reguli ale lui Albert Einstein pentru o viață mai bună