Cea mai promițătoare dovadă a vieții extraterestre de până acum, găsită la 124 de ani-lumină distanță

Astronomii au anunțat că au detectat cea mai promițătoare dovadă a vieții extraterestre pe o planetă din afara Sistemului Solar, deși alți oameni de știință și-au exprimat scepticismul.

De ceva timp, în comunitatea științifică se dezbate intens posibilitatea ca planeta K2-18b, aflată la 124 de ani-lumină distanță, în constelația Leului, să fie o lume oceanică capabilă să găzduiască viață microbiană.

• Primul obiect creat de om care ajunge la o zi-lumină depărtare de Pământ
• Minciuna și mincinoșii: cum să-i depistezi, de ce mint și când este minciuna justificată?

Folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST), o echipă britanico-americană de cercetători a detectat cea mai promițătoare dovadă a vieții extraterestre de până acum: existența a două substanțe chimice în atmosfera planetei, considerate de mult timp „biosemnături”, adică indicii ale vieții extraterestre.

Cea mai promițătoare dovadă a vieții extraterestre găsită până în prezent

Pe Pământ, dimetil sulfura (DMS) și dimetil disulfura sunt produse doar de organisme vii, în special de algele marine microscopice numite fitoplancton. Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că este nevoie de observații suplimentare pentru a confirma rezultatele, subliniind că nu este vorba despre o descoperire definitivă.

Totuși, implicațiile pot fi uriașe, potrivit lui Nikku Madhusudhan, astrofizician la Universitatea Cambridge (Anglia) și autor principal al studiului, publicat în The Astrophysical Journal Letters.

„Ceea ce observăm acum sunt indicii de posibilă activitate biologică în afara Sistemului Solar. Sincer, cred că este cel mai aproape moment în care am ajuns să vedem o caracteristică ce i-ar putea fi atribuită vieții”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.

O planetă învăluită în controverse

Unii experți rămân însă precauți, invocând controversele anterioare legate de această planetă. De asemenea, spun că substanțele chimice detectate s-ar putea forma și prin procese necunoscute, fără implicarea vieții.

K2-18b este de peste opt ori mai grea decât Pământul și de 2,5 ori mai mare, fiind o exoplanetă rară care orbitează în zona „locuibilă” a stelei sale, o zonă nici prea caldă, nici prea rece, care permite existența apei lichide, considerată esențială pentru viață.

Astronomii analizează astfel de planete îndepărtate în momentul în care ele trec prin fața stelei lor, permițând studierea compoziției atmosferei în funcție de modul în care aceasta filtrează lumina stelară.

Ce se știe până acum despre planeta care ar putea conține cea mai bună dovadă a vieții extraterestre?

În 2023, telescopul Webb a detectat metan și dioxid de carbon în atmosfera lui K2-18b, fiind prima dată când astfel de molecule pe bază de carbon au fost observate pe o exoplanetă aflată în zona locuibilă. De asemenea, s-au identificat semnale slabe ale prezenței DMS, ceea ce a determinat reorientarea telescopului spre planetă anul trecut, de această dată folosindu-se instrumente care captează lumina în infraroșu mediu.

Rezultatul: semnalele chimice au fost mult mai puternice, deși încă nu au atins pragul de semnificație științifică de „cinci sigma”, necesar pentru a confirma oficial o descoperire.

Chiar dacă rezultatele vor fi confirmate, asta nu înseamnă neapărat că planeta găzduiește viață. Anul trecut, oamenii de știință au descoperit urme de DMS și pe o cometă, ceea ce arată că substanța se poate forma și prin procese non-biologice. Totuși, concentrațiile detectate pe K2-18b par a fi de mii de ori mai mari decât cele de pe Pământ, ceea ce sugerează un posibil proces biologic, potrivit lui Madhusudhan.

Suntem mai aproape de a găsi viață pe alte planete?

K2-18b este considerată de mulți ani candidatul ideal pentru o așa-numită „planetă hyceană”, o lume oceanică, mai mare decât Terra, cu o atmosferă bogată în hidrogen. Pe astfel de planete nu se așteaptă să existe viață inteligentă, ci mai degrabă forme microbiene, asemănătoare celor care existau în oceanele Pământului cu miliarde de ani în urmă, punctează Science Alert.

Totuși, unele cercetări au sugerat că planetele hyceane s-ar putea afla prea aproape de stelele lor pentru a menține apa lichidă. K2-18b, de exemplu, își orbitează steaua o dată la fiecare 33 de zile.

Raymond Pierrehumbert, profesor de fizică planetară la Universitatea Oxford (Anglia), susține că planeta este prea fierbinte pentru a putea susține viață. „Dacă ar avea apă, ar fi o lume infernal de fierbinte, imposibil de locuit”, a spus el pentru AFP, adăugând că oceanele de lavă sunt o ipoteză mai plauzibilă.

La rândul ei, Sara Seager, profesoară de științe planetare la MIT (SUA), a cerut prudență, reamintind că anterior s-a crezut greșit că în atmosfera lui K2-18b există vapori de apă, care s-au dovedit a fi un alt gaz.

Ea a adăugat că, în prezent, unele planete sau luni din propriul nostru sistem solar, precum Marte, Venus sau Enceladus (o lună a lui Saturn), au șanse mai mari să găzduiască viață.

Madhusudhan a estimat că ar fi nevoie de doar 16-24 de ore suplimentare de observații cu telescopul Webb pentru a confirma rezultatele, ceea ce ar putea avea loc în următorii ani.

Chiar și dincolo de K2-18b, el este optimist: telescopul Webb și generațiile viitoare de instrumente i-ar putea permite omenirii să descopere viață extraterestră mult mai curând decât ne-am aștepta.

„Acesta ar putea fi momentul de cotitură, în care întrebarea fundamentală dacă suntem singuri în Univers devine una la care suntem capabili să răspundem”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Câmpurile magnetice extreme din apropierea găurii negre a galaxiei noastre împiedică nașterea stelelor

Marte ar putea deține un rezervor masiv de apă, suficient pentru a inunda planeta

Sonda Parker i-a supraviețuit celei de-a doua treceri pe lângă Soare

O nouă teorie sugerează că găurile negre ar putea respecta legile fizicii până la urmă