Parcă desprins din SF: o planetă orbitează perpendicular pe un sistem stelar binar

O planetă orbitează perpendicular pe un sistem stelar binar. În 2018, astronomii au descoperit un sistem binar format din două pitice cenușii (obiecte stelare care nu au avut suficientă masă pentru a fuziona hidrogenul și a deveni stele în adevăratul sens al cuvântului). Deși aceste obiecte sunt adesea găsite în sisteme binare, acesta a fost abia al doilea sistem cunoscut în care ambele componente sunt pitice cenușii și formează o „binară cu eclipse”.

Dar ceva ciudat a fost observat în mișcarea acestei perechi rare, iar analizele ulterioare au scos la iveală un candidat foarte neobișnuit: cercetătorii cred că sistemul 2M1510 este orbitat de o planetă aflată pe o orbită „polară”, adică această planetă orbitează perpendicular pe planul orbitei celor două pitice cenușii.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Este prima dată când avem dovezi solide ale existenței unei astfel de planete orbitând un sistem binar.

O planetă orbitează perpendicular pe un sistem stelar binar

O „orbită polară” înseamnă că, în loc să orbiteze în același plan cu cele două obiecte stelare, orbita planetei este înclinată la 90 de grade față de acel plan, o configurație considerată posibilă din punct de vedere teoretic, dar niciodată observată direct până acum.

„Orbitelor piticelor cenușii sunt excentrice, adică eliptice. Ce am descoperit este că această elipsă se rotește în timp, precesia orbitei. Este un fenomen cunoscut. Precesia lui Mercur a fost unul dintre primele teste ale relativității generale în secolul trecut. În cazul lui Mercur, precesia este pozitivă, adică în direcția mișcării orbitale. În cazul nostru, este negativă, deci inversă”, a explicat Thomas Baycroft, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea din Birmingham (Anglia), pentru IFLScience.

Precesia negativă poate fi explicată doar dacă există un obiect cu o orbită foarte înclinată sau chiar perpendiculară față de planul principal. Astfel, cercetătorii propun existența unei planete, chiar dacă aceasta încă nu a fost observată direct.

„E foarte palpitant. Sper doar că e reală”, a spus Baycroft.

Cum apar orbitele polare?

Dar cum ar putea ajunge o planetă pe o astfel de orbită polară? Este posibil ca discul de gaz și praf din care s-a format să fi avut deja acea orientare, mai ales dacă planeta este masivă. Piticele cenușii au împreună o masă de 35 de ori mai mare decât a lui Jupiter, deci planeta ar fi, cel mai probabil, un gigant gazos. O planetă mai mică ar fi putut ajunge pe o astfel de orbită prin migrare, poate influențată de un al treilea obiect, o altă pitică cenușie, care nu a fost încă detectat.

Deocamdată, analiza nu permite determinarea exactă a proprietăților acestei posibile planete, dar cercetătorii plănuiesc să continue studiile asupra sistemului. Urmărirea unei noi eclipse dintre piticele cenușii ar putea oferi date orbitale mai precise. De asemenea, este posibil ca datele finale ale misiunii Gaia, care oferă măsurători precise pentru miliarde de obiecte din galaxie, să aducă informații suplimentare.

„Este foarte interesant să faci parte dintr-o descoperire care oferă dovezi despre sisteme solare în configurații atât de bizare. Sistemele stelare și planetare din afara Sistemului Solar pot avea cele mai neașteptate forme și dimensiuni. Planetele care orbitează stele binare au fost inițial doar idei din science fiction, apoi au devenit realitate științifică. Universul e fascinant și se întâmplă lucruri incredibile în el!”, a spus Baycroft.

Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică

Reactorul nuclear al NASA are un defect major, susțin oamenii de știință chinezi

O explozie din Marele Nor al lui Magellan a fost de 100 de ori mai luminoasă decât Soarele

Energia întunecată ar putea evolua în Univers, au descoperit oamenii de știință