Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Telescopul Spațial James Webb (JWST) a detectat un obiect cosmic „rătăcitor” care se deplasează prin galaxie fără o stea-gazdă, fiind acoperit de nori de fier și minerale de magneziu.

Folosind Telescopul Webb, cercetătorii au realizat primul „buletin meteo” al unui astfel de obiect asemănător unei exoplanete, dezvăluind pete de nori, compuși de carbon și aurore la mare altitudine.

Descoperirile, publicate în The Astrophysical Journal Letters, au arătat, de asemenea, că acest corp ceresc posedă o atmosferă complexă, stratificată.

Atmosfera Pământului este un strat de gaze dominat de azot și oxigen, însă planetele din Sistemul Solar au atmosfere foarte diferite. De exemplu, aerul de pe Venus este mult mai dens și extrem de toxic, fiind compus din acid sulfuric. În afara sistemului solar, exoplanetele prezintă varietăți extreme de atmosfere – unele sunt saturate cu vapori de apă, altele conțin nori de nisip supraîncălzit.

Acum, cercetătorii au îndreptat Telescopul Webb spre un obiect misterios numit SIMP 0136+0933, pentru a analiza atmosfera sa. Identitatea exactă a acestui obiect rămâne incertă, a explicat Allison McCarthy, autoarea principală a studiului și doctorandă la Universitatea Boston (SUA).

O atmosferă unică în Univers

„Nu este o planetă în sensul tradițional, deoarece nu orbitează o stea”, a declarat McCarthy pentru Live Science.

SIMP 0136+0933 are o zi de doar 2,4 ore și se află în Nebuloasa Carina, la 20 de ani-lumină de Pământ. Este cel mai strălucitor obiect de masă planetară din emisfera nordică care nu orbitează o stea, ceea ce l-a făcut ușor de observat cu telescoape precum Spitzer al NASA.

Observațiile anterioare au arătat că atmosfera sa este neobișnuit de variabilă, cu fluctuații în spectrul infraroșu (pe care oamenii l-ar percepe sub formă de căldură). Însă cauzele fizice ale acestor variații erau necunoscute.

Pentru a investiga acest fenomen, echipa lui McCarthy a utilizat spectrograful în infraroșu apropiat (NIRSpec) al JWST, măsurând radiația emisă de SIMP 0136+0933 pe 6.000 de frecvențe diferite, timp de aproape trei ore. Procesul a fost repetat apoi pentru unde mai lungi, folosind Instrumentul în Infraroșu Mediu (MIRI) al JWST.

Echipa a creat curbe de lumină, analizând modul în care intensitatea radiației infraroșii s-a schimbat în timp. Acestea au arătat că anumite lungimi de undă s-au luminat, altele s-au estompat, iar unele au rămas constante.

O zi de 2,4 ore și o atmosferă instabilă

Cu toate acestea, datele au fost grupate în trei tipare distincte, fiecare având o formă specifică, dar ușor variabilă. Aceasta sugerează că procese atmosferice similare generau aceste variații.

Pentru a le identifica, cercetătorii au construit modele ale atmosferei lui SIMP 0136+0933.

Chiar și aceste modele nu explică toate observațiile. De exemplu, forma variabilă a primului grup de curbe de lumină ar putea fi cauzată de compuși pe bază de carbon, cum ar fi monoxidul de carbon, care ar putea absorbi radiația la anumite lungimi de undă în momente specifice.

„Deși aceste mecanisme fuseseră ipotetizate, este prima dată când le observăm direct în atmosfera lui SIMP 0136”, a declarat McCarthy, potrivit LiveScience.

Totuși, câteva ore de observație nu sunt suficiente pentru a înțelege complet atmosfera acestui obiect. Pentru a obține o imagine mai clară, cercetătorii intenționează să-l studieze timp de mai multe zile, folosind viitorul Telescop Spațial Nancy Grace Roman, programat pentru lansare în 2027.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Telescopul Webb a descoperit că galaxiile din Universul îndepărtat se rotesc în aceeași direcție

Telescopul Webb a surprins în detaliu fără precedent un sistem activ de formare stelară

Gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee șochează din nou! Ce a observat Telescopul Webb?

Telescopul James Webb a surprins imagini „de vis” cu praful interstelar