Cambyses al II-lea, Geniul Militar sau Tiranul Nebun?

Cambyses al II-lea, fiul lui Cyrus cel Mare, fondatorul Imperiului Persan Ahemenid, și al Cassandanei, s-a născut în Imperiul Ahemenid (cunoscut și sub numele de Primul Imperiu Persan, Ahemenid a fost vechiul imperiu iranian fondat de Cyrus cel Mare din dinastia Ahemenidă în anul 550 î.Hr. Cu sediul în Iranul de astăzi, a fost cel mai mare imperiu până în acel moment al istoriei, acoperind o suprafață totală de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Imperiul Ahemenid cuprindea Anatolia (Turcia de azi), Egiptul și Libia, Levantul (Siria, Palestina, Liban, Israel), Mesopotamia (Irak), Iranul, Afganistanul și Pakistanul, părți din Asia Centrală (până la fluviul Indus) și Tracia (Bulgaria și Grecia europeană). Cambyses al II-lea a domnit ca rege al Persiei între 530 și 522 î.Hr.

Cambyses II a ocupat pentru scurt timp funcția de guvernator al Babyloniei de nord sub domnia tatălui său, înainte de a fi numit co-guvernator în 530 î.Hr. La moartea tatălui său, la 4 decembrie 530 î.Hr, în timpul unei expediții împotriva masageților (străvechi popor saka din Iranul de Est, care locuia în stepele Asiei Centrale și făcea parte din culturile scitice mai largi,) Cambyses a devenit singurul conducător al imperiului fără a întâmpina o opoziție semnificativă.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Cambyses s-a angajat în campanii militare pentru a extinde teritoriile Imperiului Ahemenid, cea mai notabilă cucerire a sa fiind aceea a Egiptului, obținută după ce l-a învins pe faraonul Psamtik al III-lea în Bătălia de la Pelusium din 525 î.Hr. Ulterior, Cambyses II și-a extins dominația în Cirenaica, în Africa de Nord. Acțiunile sale au făcut parte dintr-un plan strategic conceput de Cyrus pentru a unifica Babilonia cu ținuturile de dincolo de Eufrat.

Așadar, cucerirea Egiptului, planificată de Cyrus, a fost cea mai mare realizare a domniei lui Cambyses, invazia având loc în timpul domniei lui Psamtik al III-lea, iar Cambyses fiind ajutat de Polycrates din Samos, din partea lui Phanes, un general grec din armata egipteană care i-a oferit informații militare valoroase, și din partea arabilor, care au furnizat apă pentru traversarea deșertului Sinai. După ce Cambyses a câștigat bătălia de la Pelusium (525) în Delta Nilului și a capturat Heliopolis și Memphis, rezistența egipteană s-a prăbușit.

Conform britannica.com, în timp ce se afla în Egipt, Cambyses a planificat expediții împotriva Etiopiei, a Oasisului Amon (modernul Wāḥat Sīwah) și a Cartaginei. În bătălia pornită împotriva Etiopiei, după ce a anexat partea de nord a țării, a rămas fără provizii, fiind nevoit să renunțe și să se întoarcă din drum, iar când a trimis un detașament din Teba, capturând Oaza al-Kharijah (Kharga), a pierit într-o furtună de nisip înainte de a ajunge la Oaza lui Amon, astfel că atacul asupra Cartaginei nu a fost niciodată încercat. S-a scris că armata pierdută de Cambyses II în deșert ar fi fost formată din peste 50.000 de soldați persani.

După ce a ajuns în Egipt, punând stăpânire pe țară, Cambyses II a devenit mare suveran al Egiptului și „mare rege al tuturor țărilor străine.”

Herodot, cunoscutul istoric grec din secolul al V-lea î.Hr., l-a acuzat pe Cambyses de comiterea a numeroase atrocități în Egipt, atribuindu-le presupusei lui nebunii. Potrivit lui Herodot, Cambyses a ucis taurul Apis, un animal sacru în cultura egipteană, și și-a ucis, de asemenea, propriul frate, Smerdis. Pe de altă parte, sursele egiptene contemporane sugerează că acuzațiile lui Herodot la adresa lui Cambyses ar trebui în mare parte respinse, deoarece indică faptul că, cel puțin la începutul domniei sale, Cambyses a dus o politică conciliantă față de Egipt, însă și în acest caz pot exista interpretări subiective, având în vedere faptul că sursele egiptene contemporane posibil să fi avut propriile motive pentru a-l înfățișa pe Cambyses într-o lumină mai favorabilă.

Potrivit lui Darius I, cunoscut și sub numele de Darius cel Mare, (conducător persan care a servit ca al treilea Rege al Regilor din Imperiul Ahemenid, domnind din 522 î.Hr. până la moartea sa în 486 î.Hr.), Cambyses și-a ucis în secret fratele Bardiya înainte de a porni într-o campanie în Egipt. Herodot s-a referit la Bardiya, numindu-l Smerdis.

„Potrivit unui rege achemenid ulterior, Darius I cel Mare, Cambyses, înainte de a merge în Egipt, și-a ucis în secret fratele, Bardiya, pe care Herodot l-a numit Smerdis. Prințul ucis a fost însă întruchipat de Gaumata Magul, care în martie 522 a preluat tronul achemenid. Cambyses, care călătorea prin Siria, în drumul său de întoarcere în Persia, a auzit pentru prima dată relatările despre revolta de acolo; a murit în mod misterios în Siria în vara anului 522, fie de mâna sa, fie în urma unui accident”. (britannica.com)

Mai multe locuri au fost identificate ca fiind mormântul lui Cambyses, inclusiv Zendan-e Suleiman din Pasargadae și Takht-e Rustam de lângă Naqsh-e Rustam.

Sursa:

https://www.britannica.com/biography/Cambyses-II

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hatshepsut, femeia faraon care a domnit ca bărbat. Unul dintre cei mai prolifici constructori din Egiptul Antic

Ulcior cu numele fetei lui Nefertiti, descoperit într-un oraș egiptean antic

Balene în Egipt? O descoperire care rescrie istoria. Comorile mai puțin știute ale țării faraonilor

S-ar părea că piramidele egiptene antice nu erau doar pentru elite